Sotia celebrului explorator Jacques Yves Cousteau vorbeste, intr-un interviu acordat cotidianului „Adevarul”, despre importanta implicarii tuturor factorilor in proiectele privind Dunarea si Delta.
francine cousteau
In calitate de ambasadoare a Deltei, Francine Cousteau va promova interesele regiunii la nivel european si international.

Adevarul: Cu ce scop ati venit la dezbaterea „Delta Dunarii: natura si dezvoltare durabila in Europa”?

Francine Cousteau: La circa 18 ani de la vizita comandantului Cousteau si a tot ce a facut el legat de Dunare, am fost invitati sa incercam sa ajutam la gasirea de solutii pentru problemele care se ridica azi, nu doar pentru Delta Dunarii, dar pe ansamblul fluviului. Motivul pentru care sunt aici este ca doresc ca Fundatia Cousteau sa devina un catalizator in incercarea gasirii de solutii pentru anii care vin.

Ce ar trebui facut mai departe?

Cred ca pentru Delta Dunarii, care este de fapt capatul unui drum, trebuie sa depunem eforturi mai multe, si nu doar pentru a o pune intr-o stare ecologica mai buna. Daca fiecare dintre tarile pe care le strabate nu face eforturi pentru ca apa care ajunge la capat sa fie vie, atunci vom ajunge sa avem doar o „teava” pe care se scurg toate reziduurile.

Exista o constiinta ecologica importanta care se trezeste astazi si important este sa stim daca vom avea mijloacele pentru a raspunde acestor ambitii privind curatarea Dunarii. Si este necesar ca fiecare tara sa aloce fonduri pentru a reglementa si a monitoriza poluarea si sistemele care autorizeaza deversarile de ape uzate.

Toate acestea reprezinta bugete mari. In acelasi timp, aceste actiuni de curatare a Dunarii vor crea noi locuri de munca si noi forme de activitati economice si de aceea sunt optimista. Cred ca suntem la inceputul unei noi ere economice care va lua in considerare mai mult factorul ecologic.

Dar, in acelasi timp, sunt ingrijorata pentru ca stim ca va fi nevoie de timp pentru ca oamenii sa se decida sa aloce mijloacele economice necesare.

De ceva vreme au inceput sa apara diverse initiative legate de Dunare, atat la nivelul societatii civile, cat si al administratiei. Cum ar trebui ele corelate?

E necesara o vointa politica armonioasa a celor zece tari prin care trece Dunarea, si aceasta vointa trebuie sa se manifeste prin acceptarea unui cadru juridic unic, care sa reglementeze toate problemele care vizeaza Dunarea. Si acest lucru nu e usor de obtinut.

Oamenii sunt reticenti – vorbim de tarile prin care trece Dunarea -, insa apa curge, nu cunoaste frontiere si ea preia toata poluarea.

Ca atare cred ca trebuie sa trecem dincolo de egoismele locale, trebuie sa ne spunem ca nu este doar o persoana, o tara responsabila, ci este vorba de o responsabilitate colectiva, in raport cu gestionarea fluviului, care trebuie sa existe spre binele tuturor oamenilor.

Oamenii se vor simti bine daca fluviul este curat. Si mai cred ca oamenii care locuiesc in aceste zone pot sa ii ajute pe politicieni sa ia deciziile corecte si sa faca demersurile necesare.

Ce rol are Comisia Europeana?

Important este ca toate tarile din jurul Dunarii sunt tari europene, cu mici exceptii, membre ale Uniunii, iar Dunarea este un fluviu european. Si putem incerca sa vorbim de Dunare toti impreuna ca de un bun comun. Pentru mine acest lucru este foarte important.

De ce este necesara o personalitate care sa se angajeze in aceste demersuri si sa devina locomotiva unui asemenea proiect de anvergura?

Nu conteaza tara de unde vine acea persoana, dar este clar ca este nevoie de „un motor” care sa poata antrena in aceste eforturi economicul, stiinta, politicul si toti oamenii care vor dori sa se implice.

Pentru ca oamenii trebuie motivati. Ei vin si intreaba ce putem face. Si, uneori, sunt dezorientati. Nu stiu de unde sa inceapa. De aceea este nevoie de un plan global, legal.

Odata elaborat acesta, toata lumea poate incepe sa lucreze pentru ca el va constitui forta motrice necesara care va antrena si partea tehnica, si cea ecologica si resursele umane, care va permite o gestionare integrata si inteligenta a fluviului. In plus, trebuie sa dam cuvantul oamenilor de stiinta pentru a intelege care este reteta cea mai buna.

La conferinta de la PE s-a decis acordarea unui premiu pentru initiativa cea mai valoroasa privind Dunarea. Cum apreciati initiativa?

Este o initiativa care ii va incuraja pe oameni sa faca eforturile necesare. Si cred ca este o idee importanta pentru ca acest premiu va fi dorit nu doar pentru el in sine, ci pentru efortul de imaginatie pe care il presupune.

Nimeni nu a fost pregatit si nimeni nu a invatat la facultate cum sa gestioneze dezvoltarea durabila. Este un concept nou si avem nevoie sa ne unim toti, sa dam dovada de generozitate si sa ii incurajam pe toti cei care doresc sa se manifeste.

Ce mesaj transmiteti locuitorilor de pe malurile Dunarii?

Comandantul Cousteau spunea mereu ca oamenii protejeaza ceea ce iubesc. Si cred ca a continua sa ii facem pe oameni sa iubeasca fluviul este un mod de a-i face sa il protejeze. Si sa isi aminteasca mereu ca el este acolo.

Trebuie sa facem acest lucru nu doar pentru ca el este acolo, e apa care vine si curge si din cauza asta putem arunca tot, ci pentru ca este un fluviu frumos si viu. Cred ca acest deziderat al esteticului trebuie sa fie dorit, si pentru a-l obtine sunt necesare eforturile tuturor. Eu iubesc Dunarea si Delta.

Este cea mai frumoasa delta a Europei prin bogatia ei si prin tot ce a pastrat de la inceputul civilizatiei continentului. Voi reveni in Romania si as dori sa pot demara aceste eforturi. Tot ce facem are consecinte pentru generatiile viitoare si suntem responsabili de la izvor pana la varsarea in mare.

Sunt deci necesare eforturi pe tot parcursul sau si mi-as dori sa pot face aceste demersuri pe langa fiecare responsabil din fiecare tara pana cand lucrurile vor intra pe fagasul dorit.

PREMIU

Incepand de anul viitor, Francine Cousteau va inmana premiul pe care deputatii Ramona Manescu si Victor Bostinaru au decis sa il ofere anual pentru cel mai bun proiect de promovare si protejare a biodiversitatii din Delta Dunarii.

„Un amestec de superb si de oribil”
pelicani
Pelicanii de pe Dunare, subiect de studiu pentru Cousteau

Marele oceanograf si cineast francez Jacques Yves Cousteau a intreprins in anii „90 o cercetare fara precedent cu privire la starea fluviului Dunarea.

A inceput de la izvoare, din Germania, si nu s-a oprit pana in Delta Dunarii. Problemele regiunii unde fluviul se varsa in Marea Neagra au fost aduse astfel in atentia intregii lumi de una dintre cele mai importante voci din cercetarea mondiala.

Nu in privinta posibilitatilor turistice, pentru ca acest aspect era departe de misiunea comandorului, care milita intens pentru conservarea biodiversitatii. Daca mare parte a explorarii a fost efectuata cu elicopterul, in Romania, cercetatorul a dorit sa vada fluviul de la sol.

Dupa sapte zile, la finalul calatoriei, si-a dat seama ca studierea Dunarii ia foarte mult timp.Oscar si Palme d”Or Intr-un interviu acordat lui Alexandru Mironov, Jacques Yves Cousteau afirma: „Am vazut un amestec de superb si de oribil – aceasta este, de fapt, situatia Dunarii”.

Delta avea sa fie un capitol important in documentarele realizate de Jacques Yves Cousteau despre Dunare. Aproape toate peliculele despre marile si oceanele lumii au fost realizate dupa ce a calatorit la bordul celebrei nave Calypso.

Pentru acestea, el este considerat parintele documentarului despre lumea subacvatica, ceea ce i-a adus premiile Oscar si Palme d”Or.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here