Ministerul Economiei a semnat contracte de 670 milioane lei din fonduri UE pentru energie verde

Desi dispunem de surse regenerabile care pot acoperi o parte din consum, acestea sunt putin exploatate in lipsa unor ajutoare sau stimulente din partea statului.
energie verde
Actuala criza a gazelor nu reprezinta nici prima, nici ultima demonstratie de forta a Rusiei, care reaminteste tarilor europene, inclusiv Romaniei, de dureroasa dependenta de resursele energetice din import. O treime din gazele consumate de tara noastra provin de la marele vecin din est, iar de fiecare data cand rusii opresc robinetul, autoritatile se vad nevoite sa apeleze la solutii de urgenta, precum pacura sau carbunele. Ambele sunt scumpe, limitate si mai ales nesustenabile, avand un impact major asupra mediului.

* In ce masura isi poate asigura Romania independenta energetica?
* Ce potential de surse energetice alternative detine tara noastra si ce strategii ar trebui adoptate pentru dezvoltarea exploatarii acestora?

Impuls verde de la UE

In vizita facuta anul trecut la Bucuresti, consilierul pe probleme de mediu al UE, Jeremy Rifkin, transmitea un semnal important Romaniei, subliniind faptul ca, in conditiile in care lumea se apropie de apusul erei petroliere, tara noastra ar trebui sa inceapa sa profite de importantele sale surse de energie verde. Cele mai ambitioase proiecte si-au facut aparitia recent pe piata eolienelor, unde investitorii au planificat proiecte grandioase, ce depasesc deja potentialul.

Acesta este evaluat de Ministerul Mediului la 14.000 de MW, in conditiile in care Transelectrica primise pana la finele anului trecut cereri de racordare la retea pentru turbine eoliene care totalizau 15.000 MW. In ciuda valului de proiecte, in Romania functioneaza in prezent in jur de 15 turbine eoliene cu o capacitate totala de numai 7,7 MW, toate fiind achizitionate „la mana a doua”.

* Unul dintre obstacole in concretizarea proiectelor este caracterul fluctuant al energiei eoliene, pe fondul unei capacitati reduse a retelei de a prelua acest tip de energie.
* O solutie ar fi ca producatorii sa asigure un flux continuu prin instalarea unor grupuri de rezerva ce pot fi pornite rapid atunci cand nu este vant.

Proiecte mari, realizari mici

Compania ceha CEZ, care detine distributia de electricitate din Oltenia, a achizitionat, recent, un proiect eolian de 600 MW, pentru 1,1 miliarde euro, in Dobrogea, cea mai ofertanta zona din punct de vedere al potentialului eolian.

Tot in aceasta zona va incepe productia, in 2010, in Parcul Eolica, dezvoltat de una dintre cele mai mari companii de profil din lume, Iberdrola Renewables. Alti investitori interesati sunt E.ON (Germania), Verbund (Austria), Enel (Italia), Martifer (Portugalia), dar si firme autohtone, cum ar fi Electrica sau Hidroelectrica.

* O alta sursa de energie care poate fi exploatata este cea solara, dar care deocamdata nu cunoaste o prea mare dezvoltare din lipsa unui impuls real al statului.

„Foarte multe dintre firmele care sunt active pe aceasta piata au devenit profitabile fara sa beneficieze de vreun sprijin”, arata Nicolae Olariu, presedintele organizatei Surse noi de energie SunE.

E vorba de investitii relativ mici in panouri solare sau fotovoltaice, cu durata de recuperare de 2-5 ani, care se adreseaza insa unei categorii de oameni care au un anumit nivel financiar ca sa-si permita investitia. In cazul proiectelor de anvergura e necesar sa se asigure autonomia sistemului, prin stocarea excesului de energie in lunile de vara, cand exista un excedent de energie solara.

Traditia de care s-a ales praful

Olariu reaminteste ca Romania a avut inainte de 1990 poate cea mai puternica dezvoltare in acest domeniu din Europa, mai mare chiar decat tarile vestice.

„Cartierul Baneasa, spre exemplu, avea integral alimentare solara. Toate uzinele care produceau frigidere fabricau si sisteme solare termice. La Gaesti, Frigidere Targoviste, la Uzina Mecanica Sadu… erau cel putin zece unitati in care se faceau captatoare solare termice.”

Din pacate, toate aceste instalatii n-au fost introduse intr-un sistem de proprietate si de mentenanta, fiind montate pe case, la IAS-uri sau pe intreprinderi cu singura ratiune de a se reduce cota de combustibil, respectiv de gaze si de pacura.

„Nefiind un program de intretinere, s-a ales praful de ele. Dupa „90, s-au mai si furat, iar taranii au plecat cu ele acasa”, spune Olariu.

AMANARE

„Casa Verde”, pe butuci

O problema si mai delicata se dovedeste a fi punerea in practica a programelor dedicate utilizatorilor individuali de energie verde.

* Programul „Casa Verde”, lansat cu mult tam-tam anul trecut de Administratia Fondului de Mediu (AFM), a suscitat un interes enorm din partea populatiei, care a luat cu asalt firmele importatoare de echipamente pentru informatii suplimentare.

* Programul dispune de fonduri totale de 400 de milioane de lei si are ca scop inlocuirea sistemelor clasice de incalzire cu cele bazate pe surse regenerabile.

* Programul a fost deja amanat de doua ori si are toate sansele sa mai intarzie, dupa ce noul ministru al mediului, Nicolae Nemirschi, a criticat dur modul in care a fost intocmit si a solicitat revizuirea lui.

Printre argumente, faptul ca operatorii validati nu sunt obligati sa utilizeze echipamente din Romania sau importate din spatiul UE.

* O alta sursa de energie care ar putea fi exploatata pentru incalzirea locuintelor este caldura pamantului.

Adica prin functionarea unor pompe care preiau caldura de la 18 metri de sub pamant, unde temperatura ramane constanta la 10 grade Celsius. Instalatia presupune decopertarea a cel putin 100 de metri patrati, respectiv investitii in excavatii si studii de sol.

Pompele functioneaza pe acelasi principiu al aparatelor de aer conditionat si au avantajul ca furnizeaza atat caldura, cat si frig. Cel mai utilizat tip de pompa e in prezent cel de tipul aer-aer, care consuma cat un aparat de aer conditionat si ar putea reduce factura cu circa 50-60%. Insa, deocamdata, aceasta resursa nu este exploatata si se afla abia in stadiu de experiment.
harta resurselor regenerabile de energie

ESTIMARI SUMBRE

Cum stam cu rezervele

Potrivit datelor din strategia energetica a Romaniei, zacamintele de hidrocarburi sunt in prezent limitate si ar putea fi epuizate in decurs de 15-18 ani, in situatia in care nu se vor descoperi altele, cu ajutorul tehnologiei avansate.

* Spre exemplu, rezervele actuale de titei sunt estimate la 73,7 milioane de tone, iar productia anuala a scazut de la 14,7 milioane de tone in 1976 (anul cu productia de varf) la 5 milioane de tone in 2006.
* Zacamintele de gaze naturale sunt de asemenea limitate, iar dupa 1990 productia interna a intrat in declin. Rezervele actuale de gaze sunt estimate la 184,9 miliarde mc, in vreme ce productia anuala a fost de 12,3 miliarde mc in anul 2006, ceea ce a reprezentat 69% din consumul national anual total.

ENERGOFAGI

Consumam mult si prost

Romania consuma mai multa energie decat vest-europenii pentru a produce o unitate din produsul intern brut, ne-a declarat presedintele Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei (ARCE), Tudor Constantinescu.

„In Romania, intensitatea energetica ajustata cu factorii climatici si cu puterea de cumparare este de 1,5 ori mai mare decat media EU 15 (Uniunea Europeana inainte de valul de aderari din 2004 – n.r.)”, spune oficialul ARCE.

Acesta a aratat ca Romania s-a angajat, in baza unei directive europene din domeniu, sa realizeze economii de energie de 13,5% in perioada 2008-2016. „Fata de obiectivul mediu european de 9% in aceeasi perioada, tinta este ambitioasa. Ea este justificata de potentialul existent de imbunatatire a eficientei energetice, pentru care este nevoie insa de programe si masuri specifice”, a subliniat Constantinescu.

Potentialul tehnico-economic de crestere a eficientei energetice este estimat la aproximativ 35%. Cum aceasta valoare este apropiata de ponderea importurilor de resurse energetice, inseamna ca Romania poate, in buna masura, sa isi asigure securitatea energetica, mai arata expertul.

Cum putem economisi

Intrebat care sunt principalele metode de a eficientiza consumul de energie in Romania, Constantinescu a subliniat ca este necesara combinarea acestora pe fundalul unui climat economic sanatos. Domeniile prioritare in acest sens sunt reabilitarea termica, industria si transporturile, iar sectorul public trebuie sa joace un rol exemplar, considera Constantinescu.

In acest sens, ARCE a initiat programul privind cresterea eficientei energetice in sectorul public in perioada 2009-2010, prin care autoritatile locale urbane primesc finantari de pana la 50% pentru proiecte care vizeaza reabilitarea cladirilor publice si a sistemelor de alimentare centralizata cu caldura, precum si eficientizarea iluminatului public.

Potrivit notei de fundamentare, acest program poate reduce factura populatiei la energia termica cu 15%-25%.

PUTINE OPTIUNI

Rusia sau energie nucleara

Una dintre cele mai viabile alternative la utilizarea gazelor rusesti pe Batranul Continent este reintoarcerea la energia nucleara, hulita in ultimele doua decenii in special din cauza amintirilor despre dezastrul de la Cernobal.

Marile industrii europene au inteles totusi cat de importanta este fructificarea acestei resurse, ieftina si nepoluanta in acelasi timp. Un mare avantaj este tehnologia care vine in intampinarea cererii de energie din mileniul al treilea, care pune siguranta populatiei pe primul plan si nu mai poate fi comparata cu cea din anii 1980. Astfel, pana si Italia, tara care a avut o reticenta acerba la evolutia sectorului nuclear in ultimii zece ani, a admis ca este nevoie de astfel de sursa in balanta sa energetica si a anuntat ca vrea sa produca 20% din consum in unitati atomice in urmatorii 15 ani.

Romania, o miniputere

Romania se afla printre miniputerile nucleare ale lumii, cu doua reactoare a cate 700 MW in functiune si alte doua de acelasi tip in curs de a fi finalizate, din cele 442 la nivel global.

Dezavantajul consta in durata mare de realizare a unei unitati de productie, termen care depaseste 5 ani, dupa ce toate deciziile politice si aprobarile sunt parafate. Astfel ca reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda vor fi puse in functiune abia in 2016 si asta numai daca lucrarile propriu-zise de constructie incep anul viitor.

In prezent, cele doua reactoare asigura circa 18% din consumul national, insa, odata cu pornirea urmatoarelor doua unitati, ponderea sursei nucleare va urca la 23%, tinand cont de faptul ca sunt anuntate si alte investitii in productia de energie.

Mai mult, autoritatile de resort au anuntat inca din 2007 ca se urmareste realizarea unei noi centrale nucleare, care sa aiba pana la 3.000 MW, adica sa dubleze capacitatea atomica a tarii. Cinci amplasamente vor fi selectate de Ministerul Economiei pana in februarie, ca fiind optime pentru noua centrala, iar decizia finala apartine investitorilor care se vor implica in acest proiect.

Sursa: Evenimentul Zilei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here