Unde se duc pădurile noastre? – Marea farsă a energiei „regenerabile” din biomasă forestieră

Mitul energiei regenerabile din biomasa forestieră alimentează defrișări ilegale peste tot în Europa.

Poate părea contraintuitiv, însă fenomenul defrișării este în strânsă legătură cu fenomenul încălzirii globale. Mai mult decât atât, unele opinii par să justifice defrișarea pădurilor, considerându-o o metodă de ameliorare a încălzirii globale. Această abordare este cât se poate de eronată și nu este susținută științific, întrucât:

  1. Cantitatea de CO2 rezultată din arderea lemnului este mai mare decât în cazul arderii cărbunelui;
  2. Pădurile nu pot ține pasul cu ritmul alert în care sunt exploatate, accelerând, în fapt, fenomenul încălzirii globale;

Din păcate, soluția arderii biomasei forestiere pentru energie electrică a fost acceptată tacit de țările dezvoltate ( ex: UE, SUA, Canada, Japonia și Coreea de SUD), generând o situație fără precedent a defrișărilor. La acest moment, Uniunea Europeană produce circa 35% din energia „regenerabilă” din arderea biomasei forestiere! Asta este echivalentul a circa 400 de milioane de tone de lemn arse anual. Acest măcel al pădurilor este întreținut de guvernele statelor dezvoltate, care continuă să aloce subvenții uriașe acestei industrii, ignorând complet avertismentele oamenilor de știință și ale ecologiștilor.

Lemnul rezultat din defrișări are și alte destinații decât arderea în scopul producerii de energie electrică (ex: industria mobilei), însă despre acestea vom scrie la un alt moment. Decimarea rapidă a pădurilor este evidențiată în imaginea de mai jos, aparținând Global Forest Watch, unde putem vedea cât de răspândit este fenomen defrișărilor la nivel global.

Imaginea și legenda au fost preluate de pe www.globalforestwatch.org.

Mitul arderii biomasei forestiere pentru „potolirea” încălzirii globale nu este singurul de acest gen. De-a lungul timpului, dezbateri aprinse au condus la fel și fel de soluții controversate. De la fertilizarea cu fier, uree sau fosfor a oceanelor și solidificarea dioxidului de carbon sub formă de rocă, până la blocarea luminii solare prin plasarea unei cantități de particule de praf în stratosferă, toate acestea sunt idei îndrăznețe care, însă, ar putea avea efecte dezastruoase pe termen lung. 

Cum ajung aceste erori ecologice să aibă succes?

În 2010, fondatorii organizației Partnership for Policy Integrity (în română: Parteneriat Civil pentru Integritatea Politicilor Publice) și-au pus aceeași întrebare. Concluzia la care au ajuns este că decidenții politici se află într-o stare acută de ignoranță, din cauza lipsei de pregătire și de suport științific în domeniu. Fără expertiza necesară, decidenții nu sunt în măsură să analizeze critic avantajele și dezavantajele unei anumite soluții și ajung să devină promotorii “Ecologiei murdare” (Greenwashing) destul de ușor. Așa se explică cum arderea biomasei forestiere a ajuns să fie acceptată drept o alternativă ecologică la combustibilii fosili.

Organizația Partnership for Policy Integrity a dorit să umple golul lipsei de expertiză și să ofere suport științific decidenților, pentru ca aceștia să poată evalua corect impactul asupra mediului înconjurător a soluțiilor pe care aleg să le promoveze. Desi nu a dus lipsă de susținători, inițiativa nu a avut impactul scontat. Vinovatul este, spun membrii organizației, lăcomia industriașilor, care sunt mai dispuși să accepte consecințele deteriorării mediului înconjurător, decât niște pierderi bănești.

Situația în Uniunea Europeană

În Uniunea Europeană, subvențiile au crescut constant și odată cu ele, s-a dezvoltat și industria energiei electrice pe bază de biomasă forestieră. Astfel, consumul de lemn în acest scop s-a dublat între anii 2000 și 2017. Conform Eurostat, contribuția biomasei forestiere la cantitatea de energie regenerabilă este de 35%! Asta înseamnă circa 400 de milioane de tone de lemn arse anual în uzinele de producere a energiei electrice în UE! Aproape un sfert din culturile de pădure ale UE au ca destinație finală arderea. 

Cum fac față pădurile Europei la o astfel de cerere? Ei bine, nu fac față. Țări precum Estonia, România, Ucraina și Slovacia se confruntă deja cu o rată alarmantă a defrișărilor necontrolate, multe dintre care sunt dirijate căre export. Pentru că necesarul de lemn este mai mare decât pot furniza pădurile Europei, cantități însemnate sunt aduse din Canada și SUA, unde există, de asemenea, suspiciuni privind exploatarea ilegală a pădurilor. Industria peleților de lemn este unul dintre marii câștigători ai acestui măcel, arată documentarul BURNED: Are trees the new coal?, care surprinde traseul lemnului tăiat în SUA trimis către uzinele europene. O astfel de uzină este Drax (Marea Britanie), subvenționată de stat cu 2,78 milioane de dolari pe zi pentru a arde echivalentul a 84000 de hectare de pădure ca să producă circa 7% din necesarul de energie electrică a UK! 

Un alt documentar, realizat de Recorder, în 2019, arată situația critică a pădurilor din România, decimate de defrișatul ilegal. Alte organizații românești care investighează problema defrișărilor în România sunt Agent Green și RISE Project, care au făcut, la rândul lor, o serie de documentare pe această temă.

Munca de investigație vine însă cu riscuri personale mari pentru jurnaliștii români. Cel mai recent caz, în care un pădurarul Liviu Pop a plătit cu viața incursiusiunea sa în pădurea pe care avea datoria să o protejeze de hoții de lemne, arată cât de înrădăcinate sunt practicile defrișărilor ilegale. Din păcate, acest caz nu este unul singular. Cu doar o lună în urmă, un alt pădurar pe nume Răducu Gorcioaia, în vârstă de 50 de ani, a fost găsit împușcat în mașina sa, lângă o pădure din Pașcani. Cazul său nu a avut parte, însă, de aceeași mediatizare.

Cum putem combate mitul „energiei regenerabile” din biomasă forestieră?

Pentru a combate acest mit, este important să înțelegem că biomasa forestieră se deosebește de alte tipuri de biomasă. Să luăm, de exemplu biomasa formată din culturi de porumb sau rapiță, care sunt folosite pentru producerea biocombustibililor lichizi (ex: etanolul de porumb). Pentru că astfel de culturi se regenerează destul de rapid, acest tip de biomasa este considerată neutră din punct de vedere al carbonului, din convingerea că noile culturi absorb o cantitate echivalentă de CO2 cu cea emisă în timpul producerii biocombustibililor. Spre deosebire de acestea, pădurile au nevoie de decenii întregi pentru a se reface, timp în care capacitatea de absorbție a CO2 a spațiilor defrișate va fi aproape anihilată. Biomasa forestieră este o resursă regenerabilă doar dacă este tratată corespunzător, ceea ce nu se întâmplă în acest moment. Dacă este, însă, exploatată într-un ritm alert, ea nu va avea timpul necesar pentru a se reface, lăsând în urmă schimbări permanente de mediu și mii de specii de animale orfane.

Mai mult decât atât, pădurile ajunse la maturitate înmagazinează cantități uriașe de CO2, comparativ cu alte tipuri de biomasă. Un raport al Națiunilor Unite din 2015 arată că volumul de CO2 înmagazinat de păduri s-a micsorat considerabil ca urmare a reducerii suprafețelor împădurite. Contrar susținerilor industriei, procesul de reîmpădurire este cât se poate de latent și nu indică ameliorearea prea curândă a situației.

Demisticizarea neutralității din punct de vedere al carbonului a biomasei forestiere este unica soluție la combaterea tăierii pădurilor pentru energie electrică. Din fericire, Agenția europeană EASAC – Science Advice for the Benefit of Europe, a trimis un avertisment încă de anul trecut către Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene la acea dată, cu privire la riscurile încadrării biomasei forestiere în categoria surselor de energie regenerabilă. EASAC a evidențiat faptul că recurgerea la arderea biomasei forestiere pentru energie are efecte contrare celor preconizate, crescând emisiile de CO2 în atmosferă și accelerând schimbările climatice. Avertismentul nu a avut, însă, efectul scontat.

Din această cauză, 6 organizații de mediu, din Estonia, Franța, Irlanda, România și Slovacia, au decis să ia problema în propriile mâini și să dea în judecată Uniunea Europeană pentru eșecul de a proteja pădurile. Aceștia susțin că atitudinea UE de a permite în continuare arderea lemnului forestier pentru producerea de energie electrică contravine Tratatului privind funcționarea UE care spune că UE va: păstra și proteja mediul, utiliza resurse naturale cu prudență, combate schimbările climatice, utiliza argumente științifice în formularea de politici publice etc.

https://2celsius.net/peoples-climate-case-eu-taken-to-court-for-failing-to-impose-a-robust-emission-reduction-plan/

Există speranță – România poate învăța de la Slovacia

După o serie de proteste masive organizate de asociația slovacă WOLF Forest Protection Movement, care au expus efectele dezastruoase cauzate de exploatarea biomasei forestiere, guvernul Slovaciei a decis să elimine subvențiile pentru energia obținută din arderea lemnului. În ultimii 18 ani, Slovacia a pierdut 57760 hectare de pădure. Aproape 4 milioane de metri cubi de lemn sunt exploatați, în prezent, în scopuri energetice.

România poate învăța de la Slovacia și lua măsuri până nu e prea târziu. Deși gradul de conștientizare asupra crizei defrișărilor crește în rândul populației, soluția trebuie să vină doar din partea decidenților politici.

Mai mult decât atât, restaurarea pădurilor decimate prin defrișări este o condiție necesară pentru atingerea obiectivului de atingere a neutralității din punct de vedere al carbonului, pe care statele membre UE și l-au asumat pentru 2050. Mai mult decât, reîmpădurirea ar putea preveni extincția a numeroase specii de plante și de animale, din cauza lipsei de habitat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *