Proprietarii de paduri din Bistrita-Nasaud au castigat, anul trecut, peste 12 milioane de euro din exploatarea lemnului, in judet fiind exploatata legal cantitatea de 591.000 de metri cubi de lemne, care ar incapea in 13.133 de vagoane de tren.
Seful Inspectiei Silvice si de Vanatoare (ISV) Bistrita-Nasaud, Daniel Pop, a declarat corespondentului MEDIAFAX ca din padurile aflate in proprietatea primariilor a fost exploatat cel mai mult lemn – in jur de 90 la suta.
„In 2012, in Bistrita-Nasaud a fost exploatata o cantitate de 591.000 de metri cubi de masa lemnoasa, din care 20.000 de metri cubi din padurea publica a statului (administrata de Romsilva – n.r.), 531.000 de metri cubi din padurea proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, 30.003 metri cubi din padurile proprietate privata si 10.000 de metri cubi din vegetatia aflata in afara fondului forestier. Pentru cantitatea exploatata s-au incasat peste 12 milioane de euro”, spune Daniel Pop.
Potrivit acestuia, intr-un vagon de tren intra circa 45 de metri cubi de lemn, ceea ce inseamna ca intreaga cantitate de masa lemnoasa explotata din Bistrita-Nasaud in 2012 ar fi incaput in 13.133 de vagoane de tren.
„Pentru aceste cantitati s-a emis autorizatie de exploatare si s-a taiat conform posibilitatii stabilite prin amenajamentele silvice. Cifra pare impresionanta, dar, daca s-a respectat regimul silvic si prevederile amenajamentelor silvice, nu cred ca este o problema. Era o problema daca nu s-ar fi respectat”, a spus Pop.
El a precizat ca Inspectia Silvica si de Vanatoare Bistrita-Nasaud a descoperit ca, ilegal, anul trecut au fost taiati copaci care ar intra in 200 de vagoane de tren.
„Ilegal a fost taiata cantitatea de 9.463 de metri, care ar incapea in 210 vagoane de tren la aceeasi incarcatura de 45 de metri cubi/vagon. Reprezinta un procent mic raportat la taierile legale, nu de ingrijorat, dar taieri ilegale au fost de cand este lumea, probabil, si noi tocmai de-asta muncim pentru a le diminua si a le stopa. Pentru stopat e nevoie sa mai treaca multi ani pana se va forma si constiinta poporului roman, dar nu trebuie sa ne facem griji degeaba fiindca ele sunt in limitele bunului simt. In alti ani erau mult mai mari aceste taieri”, a spus Daniel Pop.
Potrivit statisticilor ISV Bistrita-Nasaud, cel mai mult lemn a fost taiat de pe raza Ocolului Silvic Valea Ilvei – 111.000 de metri cubi de lemn (2.466 de vagoane de tren).
Ocolul Silvic Telciu a taiat peste 66.000 de metri cubi (1.466 de vagoane), Ocolul Silvic Somes-Tibles 54.000 de metri cubi (1.200 de vagoane), Ocolul Silvic Tihuta Colibita peste 41.000 de metri cubi (911 vagoane), iar Ocolul Silvic Bistrita Bargaului 32.000 de metri cubi (711 vagoane).
Intrebat daca nu i se pare o cantitate mare in conditiile in care sunt foarte putine fabrici de prelucrare a lemnului si cea mai mare cantitate este vanduta sub forma de busteni, Pop a raspuns: „Probabil ca trebuie regandite normele tehnice silvice, regandit modul de intocmire a amenajamentelor silvice, intr-un cuvant regandita conceptia despre silvicultura romaneasca, dar atat timp cat taierile se fac controlat, dupa normele silvice in vigoare, si respecta amenajamentele silvice intocmite pentru fiecare unitate de productie trebuie sa le luam ca atare. Probabil ca ar fi oportuna reanalizarea conceptului despre exploatarea padurii, regandite normele tehnice, modul de intocmire a amenajamentelor silvice. E o discutie tehnica si depaseste competentele noastre institutionale. Noi trebuie sa urmarim respectarea normelor tehnice in vigoare si a amenajamentelor silvice in vigoare. Nu putem gandi altfel”, a declarat Daniel Pop.
Intrebat daca firmele care exploateaza lemn contribuie si la plantat de noi puieti, Pop a spus ca nu este obligatia firmelor sa planteze, ci a proprietarului si a administratorului.
„Vorbim despre prevederi legale. Moral, toate aceste firme ar putea sustine plantarile. Unii dintre ei participa la voluntariat, dar nu au obligatie legala de a face plantarile. Anul trecut s-au facut lucrari de impaduriri pe 311 hectare si lucrari de completare pe 66,3 hectare. Au fost plantati peste 2 milioane de puieti. Tot anul trecut, a fost infiintata o suprafata de 69 de hectare de perimetre de ameliorare a terenurilor degradate in zona de campie, la Budesti”, a spus el.
Pentru a creste si a putea fi taiati, puietii au nevoie de cel putin patru decenii.
„Varsta de exploatare a arborelui depinde de specie, de conditiile stationare si de natura lucrarii care se efectueaza, a taierii. In cazul rariturilor, taierile pot incepe de la varsta de 40 de ani a copacului si se continua pana la 60-70 de ani, iar in cazul taierilor de promovare a regenerarilor naturale se ajunge la 120 de ani”, a declarat el.
In Bistrita-Nasaud, primariile detin peste 152.800 de hectare de padure din totalul de 192.000 de hectare de fond forestier cat are judetul si tot ele incaseaza si cei mai multi bani in urma exploatarii lemnului.
De exemplu, Ocolul Silvic Telciu, care administreaza peste 22.000 de hectare de padure, adica 17.700 de hectare ale comunei Telciu si 4.500 de hectare apartinand unei persoane juridice, a taiat anul trecut 66.000 de metri cubi de lemne care ar incapea in 1.466 de vagoane de tren. Luni, institutia a anuntat ca va achizitiona, prin licitatie, o masina 4×4 de teren pentru care este dispusa sa plateasca 35.000 de euro.
Seful de ocol, Luca Pupeza, a declarat corespondentului MEDIAFAX ca anul trecut Ocolul Telciu a avut venituri de 5,2 milioane de lei si ca isi permite sa isi cumpere o masina noua.
„Masina de teren pe care am avut-o a fost implicata intr-un accident cu dauna totala. Avem nevoie de alta. Asa ca am scos la licitatie achizitia unei autoutilitare, o masina 4×4 cu lada, fiindca nu avem voie sa luam jeep pur si simplu fiind considerata masina de lux. Am fi luat, va dati seama. Am alocat 155.000 de lei pentru achizitie (circa 35.000 de euro)”, a declarat Luca Pupeza.
Potrivit sursei citate, anul acesta Ocolul Silvic Telciu va mai taia inca 58.000 de metri cubi de lemne (1.288 de vagoane).
„Oricum, cei de pe Ilve taie mai mult ca noi”, a adauga Luca Pupeza.
