Absorbante, ață dentară, ghemotoace de păr, pastile, ulei și poate chiar și niște ciorbă. Toate aceste deșeuri ajung, din când, în WC-urile noastre. Tragem apa și ni se pare că gata, ele au și dispărut. Nu ne gândim însă nicio clipă la impactul pe care un gest aparent inocent îl poate avea asupra mediului înconjurător și asupra activității celor care asigură serviciile de canalizare. Iată care sunt deșeurile pe care ar trebui să evităm să le aruncăm în WC sau în canalele de pe stradă.

Ați aruncat vreodată bețișoarele de urechi folosite direct în vasul de toaletă? Dacă da, probabil că nu știți ce impact are asupra operatorului de canalizare și asupra mediului. Dacă nu, felicitări! Sunteți dintre cei conștienți că totul în natură circulă, iar plasticul aruncat în mări și oceane revine la noi în farfurii, sub forma plantelor și a animalelor contaminate cu micro-plastic. Însă nu doar plasticul pune probleme.

Conform operatorului serviciilor de canalizare din București, Apanova, „pe primele locuri printre cauzele care determină înfundarea sistemului de canalizare sunt nerespectarea regulilor elementare de utilizare a lui și lipsa cunoștințelor de bază necesare întreținerii acestuia”. Cu alte cuvinte, folosim vasul de toaletă pe post de coș de gunoi.

Iată care sunt cele mai frecvente deșeuri aruncate în WC, potrivit Apanova și NYTimes, și de ce ar trebui să oprim imediat acest obicei:

Produse sanitare

Fie că vorbim despre vata medicinală, absorbante, tampoane interne, scutece, șervețele umede sau chiar lenjerie intimă, niciunul dintre aceste produse nu ar trebui aruncate în WC. Spre deosebire de hârtia igienică ce se degradează în maximum patru minute, majoritatea produselor de igienă intimă conțin mătase artificială sau viscoză, dar și alți aditivi și materiale plastice.

Odată ajunse la stațiile de epurare, acestea cresc semnificativ costurile de tratare, acolo unde tehnologia permite extragerea lor. În cazul unor tehnologii mai puțin performante, este posibil ca aceste deșeuri să ajungă în ape, mări și oceane, infestând viața marină cu micro-plastic și cu substanțele toxice pe care le conțin.

Soluția: folosirea cupelor menstruale sau a unor absorbante, scutece și șervețele din materiale textile organice reutilizabile; în cazul în care acest lucru nu este posibil, se pot alege alternative biodegradabile, din hârtie. În orice caz, astfel de produse, odată devenite deșeuri, trebuie aruncate în coșul de gunoi, la fracția mixtă sau reziduală. Puteți afla pe larg despre impactul acestor produse asupra mediului și despre alternative din acest articol.

Produse pentru igienă/ înfrumusețare

Bețișoarele pentru urechi sfârșesc adesea în WC. Chiar dacă sunt mici și par inofensive, majoritatea conțin plastic. Asta înseamnă că nu se degradează, înfundă conductele și pot sfârși în mări și oceane. Poza unui căluț de mare care poartă un bețișor de ureche a devenit celebră și a atras atenția asupra acestei probleme.

Bețișoarelor de urechi li se mai alătură ața dentară, lentilele de contact și dischetele demachiante – toate conținând, într-o formă sau alta, plastic.

Ața dentară, de exemplu, este confecționată de cele mai multe ori din nylon sau teflon. Find dintr-un plastic foarte subțire, agață și alte deșeuri pe canalizare, formând ghemotoace care înfundă țevile. Similar acționează și părul. Chiar dacă este biodegradabil, prinde pe traseu alte deșeuri și formează bile imense, generând un miros neplăcut și blocand țevile și canalele.

Lentilele de contact par și mai periculoase. Ele sunt rezistente bacteriilor folosite în stațiile de epurare pentru a descompune deșeurile. În condiții de laborator, au rezistat la aceste bacterii chiar și timp de șapte zile. Or, ritmul în care funcționează stațiile de epurare este unul mult mai alert. În plus, fiind foarte ușoare, plutesc și nu sunt eliminate nici prin depozitare, ci sunt cel mai adesea eliberate în apa epurată.

Soluția: pentru a-ți curăța urechile, folosește doar apă și săpun, bețișoare reutilizabile din metal sau bețișoare din carton și textile biodegradabile; dacă pentru tine ața dentară este necesară, încearcă o variantă din ingrediente naturale, biodegradabile; adună părul din chiuvetă sau duș și, în loc să îl arunci în WC, depozitează-l alături de deșeurile biodegradabile pe care le poți transforma ulterior în compost; când lentilele de contact s-au uzat, aruncă-le la coșul de gunoi sau căută variante locale de reciclare.

Medicamente expirate sau deteriorate

În cele mai multe cazuri, stațiile de epurare nu pot trata medicamentele care se dizolva în apa de pe canalizare. Prin urmare, hormonii și substanțele toxice pe care acestea le conțin ajung să polueze apele de suprafață și apele freatice, ajungând în sol și, indirect, în apa de la robinet și în hrana pe care o consumăm. Potrivit specialiștilor consultați de jurnaliștii NYTimes, costurile eliminării din apă a acestor substanțe este adesea prohibitiv.

Soluția: medicamentele sunt deșeuri periculoase, care trebuie colectate separat și neutralizate, potrivit legislației. În România, farmaciile sunt obligate să preia medicamente expirate sau deteriorate (se completează un proces verbal cu toate medicamentele predate).

Prezervative folosite

Odată aruncate în WC, prezervativele plutesc și se combină (da, chiar și după folosire) cu alte deșeuri, formând ghemuri cvasi-indestructibile. Astfel, înfundă canalizarea și cresc costurile de întreținere.

În plus, fiind confecționate din latex și aditivi sintetici care le conferă rezistență, prezervativele nu se descompun atunci când ajung în gropile de gunoi sau în natură.

Soluția: utilizați prezervative biodegradabile (livrează doar în SUA) sau vegane; după folosire, aruncați-le la coșul de gunoi, împachetate corespunzător, în hârtie.

Mucurile de țigară

Deși par mici și inofensive, mucurile de țigară sunt extrem de dăunătoare. Filtrele lor conțin plastic, iar țigara în sine conține substanțe toxice. Odată ce mucurile ajung în WC, substanțele toxice din componență intră în ape, contamnându-le. În plus, mucurile de țigară plutesc, ceea ce le face greu de separat în stațiile de epurare. În numeroase cazuri, ele sunt deversate în ape, mări în oceane, devenind astfel unul dintre cele mai des întâlnite deșeuri în timpul acțiunilor de curățenie a plajelor.

Soluția: depozitează mucurile de țigară în coșul de gunoi, la fracția de deșeuri mixte/reziduale; nu le arunca pe stradă, în natură sau în WC!

Talaș pentru animalele de companie

Talașul pisicilor sau al altor animale de companie are rol absorbant. Prin urmare, când materialul este scufundat în apă sau în alte substanțe lichide, se umflă. Astfel, deși este biodegradabil, înfundă țevile de canalizare.

Soluția: Fiind contaminat, acesta nu poate fi folosit nici în realizarea compostului din resturi biodegradabile, ci trebuie aruncat la coșul de gunoi, la fracția deșeuri mixte/reziduale.

Uleiuri, vopsea, grăsimi

Neștiind ce să facă cu substanțele lichide care s-ar putea scurge din coșul de gunoi, mulți oameni aruncă uleiurile, vopseaua, resturile de mâncare precum ciorba sau alte grăsimi în chiuvetă sau în WC. Aceste substanțe contaminează în cele din urmă apele și mările, formând o peliculă care oprește oxigenul și lumina să ajungă la plantele și viețuitoarele acvatice. Un litru de ulei uzat, de exemplu, poluează 1.000 de litri de apă. Vopseaua și alte grăsimi sunt la fel sau chiar și mai dăunătoare, căci conțin și alte substanțe periculoase.

Soluția: Uleiul uzat, vopseua și grăsimile trebuie colectate separat în sticle și predate unor colectori autorizați. În București și în Iași, managerul proiectului Uleiosul efectuează colectări periodice de la cetățeni. În plus, aceste deșeuri se poate preda și în stațiile Sigurec. În unele cazuri, resturile alimentare pot fi transformate în compost. De aceea, trebuie colectate separat, respectând principiile de realizare a compostului.

Moloz, deșeuri de construcție sau de grădinărit

Alte deșeuri descoperite de Apanova în sistemul de canalizare sunt materialele de construcție precum molozul, nisipul sau cimentul, precum și deșeurile verzi din activitatea de grădinărit. Ele ajung în canalizare direct din canale, dar există și cazuri în care sunt aruncate în vasul de toaletă.

Aceste materiale nu doar că înfundă țevile, dar se pot depune și forma structuri compacte care trebuie înlăturate periodic. Evident, costurile de gestionare cresc, iar ele sunt plătite tot de cetățeni, prin intermediul taxelor și a impozitelor.

Pentru un ghid mai detaliat de utilizare a sistemului de canalizare al capitalei, puteți consulta site-ul Apanova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here