Ca in fiecare an, pe 31 octombrie se celebreaza Ziua Marii Negre, zi care marcheaza data semnarii primului Program Strategic de Actiune pentru reabilitarea si protectia Marii Negre in anul 1996. Marea Neagra colecteaza apele de pe un teritoriu de peste 430,000 de Km2 pe care traieste o populatie de peste 160 de milioane de locuitori.
Este binecunoscut faptul ca in bazinul Marii Negre, in a doua parte a secolului trecut, a avut loc o deteriorare a mediului ca urmare a exploatarii nerationale a resurselor naturale, despaduririlor in exces si degradarii solului, contaminarii raurilor si lacurilor datorita utilizarii unor tehnologii industriale depasite si a practicilor agricole intensive. Toate acestea au determinat afectarea Marii Negre cu efecte directe asupra biodiversitatii marine,
La aceste probleme s-a adaugat, in ultimii ani, fenomenul schimbarilor climatice, care a adus o dimensiune noua, ce poate avea un impact deosebit asupra activitatilor noastre viitoare. Cu toate acestea, asa cum au evidentiat si analizele realizate la nivelul Comisiei Marii Negre, in ultimii 10 ani s-a constatat o imbunatatire usoara, dar continua a calitatii mediului marin.
Avand in vedere ca problemele de mediu care au generat afectarea mediului marin al Marii Negre au caracter transfrontalier, in anul 1992 a fost semnata, la Bucuresti, Conventia pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii, ca o baza pentru colaborarea intre statele riverane precum si ca un cadru de actiune cu principalele organizatii regionale si internationale, care pot contribui la solutionarea lor.
Trebuie sa mentionam ca, avand in vedere importanta acestei regiuni, imediat dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, Comisia Europeana a lansat o initiativa politica, numita Sinergia Marii Negre, prin care s-au stabilit principalele prioritati, directii de actiune si colaborare cu statele din regiune. Dat fiind ca problematica de protectie a mediului a fost considerata o prioritate, alaturi de transporturi si energie, in anul 2010 a fost lansat Parteneriatul de mediu din cadrul Sinergiei Marii Negre.
„Suntem convinsi ca, odata devenit operational, acest Parteneriat va fi un instrument foarte important pentru realizarea unui mare numar de actiuni identificate in cadrul proiectelor UNDP/GEF din ultimii 20 de ani. Depinde numai de noi ca acest instrument sa fie utilizat cat mai curand. In acest sens, consideram ca la nivelul expertilor trebuie gasite cat mai rapid domeniile si proiectele prioritare care ar putea fi sprijinite de Parteneriat”, a afirmat ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb.
Romania considera ca atingerea acestui deziderat este realizabil prin implementarea politicilor europene in domeniul protectiei mediului si, in mod special, prin implementarea principiilor Directivei Cadru pentru Apa si a Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin, al caror obiective vizeaza obtinerea starii ecologice bune in regiunea Marii Negre pana in anul 2020.
„In vederea aplicarii corecte a acestor principii, consideram necesara crearea unei platforme stiintifice la nivelul statelor riverane Marii Negre prin care sa se promoveze proiecte comune de cercetare a ecosistemelor terestre si marine din regiune. Este evident ca in aceasta activitate nu vom porni de la zero, ci vom beneficia de experienta deja existenta si de informatiile acumulate in cadrul altor organizatii si speram ca pe viitor, pe langa aportul Comisiei Marii Negre, sa beneficiem de un sprijin mai larg, in primul rand din partea Comisiei Europene, dar si a GEF, UNDP, FAO, Bancii Mondiale si al altor institutii internationale”, si-a exprimat opinia ministrul Rovana Plumb.
Cu ocazia Zilei Marii Negre dorim sa multumim tuturor celor care sunt implicati in actiuni de protectie a mediului marin, organizatii guvernamentale si non-guvernamentale, institute de cercetare, universitati, consilii locale si judetene si sa reiteram angajamentul conducerii Ministerului Mediului si Padurilor pentru reabilitarea si protectia acestui tezaur natural care este Marea Neagra.
