Scrisoare deschisa catre Prim-mistrul Republicii Moldova de la ONGurile de mediu
41 de recomandari facute Guvernului Republicii Moldova in urma unui studiu de performante in domeniul protectiei mediului
41 de recomandari facute Guvernului Republicii Moldova in urma unui studiu de performante in domeniul protectiei mediului

Desi R. Moldova a inregistrat in ultimii ani progrese in cadrul politicilor de mediu si dezvoltare durabila, totusi, ea se confrunta cu probleme grave legate de gestionarea apelor reziduale, a deseurilor municipale solide si conservarea biodiversitatii. Acestea sunt concluziile facute de catre expertii internationali care au elaborat cel de-al treilea Studiu de Performante in Domeniul Protectiei Mediului din R. Moldova, sub egida Comisiei Economice a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Europa (CEE-ONU). Concluziile cu privire la protectia mediului inconjurator au fost prezentate si discutate de Comisia Economica a Organizatiei Natiunilor Unite si Guvernul R. Moldova, pe 5 iunie, 2014, in Chisinau, in aceasta zi fiind marcata si Ziua Mondiala a Mediului Inconjurator.

Pe 5 iunie, Natiunile Unite incearca sa stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului inconjurator si in acelasi timp sa sensibilizeze factorii de decizie politica ca ei sa actioneze in acest sens. De la cel de-al doilea Studiu de Performanta in Domeniul Protectiei Mediuliu, realizat in 2005, R. Moldova a reusit sa-si dezvolte politicile sectoriale, cum ar fi: agricultura, energia electrica si apa, care au un impact semnificativ asupra mediului. Printre acestea se numara Programul National de Eficienta Energetica pentru perioada 2011-2020, Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Sectorului agro-industrial pentru 2008-2015, care urmareste sa combata degradarea pamanturilor agricole prin impadurire si cultivare a noilor vii si livezi, si Strategia de Alimentare cu Apa Potabila si Canalizare a Comunitatilor.

Potrivit raportului, situatia de epurare a apelor uzate in tara este una cat se poate de rea. In 2010, doar 17 (9%) din 198 de statii de epurare a apelor uzate erau intr-o stare satisfacatoare, 112 (56%), aveau nevoie de reparatii si 69 (35%) trebuiau sa fie complet renovate. Foarte multe statii de epurare sunt vechi si iesite din uz. In prezent, o cantitate semnificativa de ape industriale care nu sunt curatate sunt varsate direct in rauri.

Un alt moment de ingrijorare este gestionarea municipala a deseurilor solide. Aceste deseuri sunt aruncate in gropile de gunoi, care sunt, in majoritatea cazurilor mici, necontrolate si activeaza fara o autorizatie de mediu. Conservarea biodiversitatii este o alta problema. Doar aproximativ 2% din ecosistemul pasunilor este inca populat de habitate naturale sau semi-naturale. Aceasta suprafata redusa este fragmentata, deoarece agricultura intensiva a impins integritatea ecologica a habitatului de stepa la limitele sale. In prezent, comunitatile naturale de stepa s-au pastrat doar in zonele mici si izolate. Exista doar cinci zone protejate de conservare ale vegetatiei de stepa, cu o suprafata totala de mai putin de 1% din intreg teritoriul. Aceasta cifra este prea redusa pentru a proteja fondul genetic al comunitatilor de plante de stepa din R. Moldova. Biodiversitatea de stepa a fost in special modificata si afectata de pasunatul intensiv, eroziunea solului si salinizarea, precum si utilizarea intensiva a ingrasamintelor. In urma acestui studiu, Guvernul R. Moldova a primit 41 de recomandari care pot sa-i ajute sa imbunatateasca managementul de mediu, sa integreze mai bine obiectivele de dezvoltare durabila in politicile sectoriale, sa responsabilizeze cetatenii si sa consolideze cooperarea cu comunitatea internationala.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here