Cota va creste in acest an pe masura ce noi capacitati vor fi puse in functiune
Populatia a platit anul trecut subventii de 779 milioane de lei catre producatorii de energie verde, potrivit unui document al Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE) care detaliaza cotele de certificate verzi pentru fiecare furnizor.
Astfel, per total, populatia a suportat in facturi costurile cu 3,22 milioane de certificate verzi. Un astfel de certificat reprezinta echivalentul unui MWh de energie verde produs si livrat din surse regenerabile. Furnizorii sunt obligati sa achizitioneze o anumita cota de certificate proportionala cu cantitatea de energie totala vanduta. Iar furnizorii transfera ulterior in totalitate aceste costuri abonatilor lor.
Cel mai mult a revenit Electrica Furnizare, care alimenteaza cu energie populatia si institutiile din cele trei zone unde Electrica detine distributia, respectiv Muntenia Nord, Transilvania Nord si Transilvania Sud. Compania de stat a fost nevoita sa cumpere 1,238 milioane certificate verzi si aconteaza de una singura mai mult de o treime din total. Urmeaza Enel Muntenia (558.000 certificate) si Enel Energie (529.000 certificate). Prima alimenteaza Bucurestiul si zonele invecinate, in vreme ce prin Enel Energie se asigura curent electric in Banat si Dobrogea. In fine, urmeaza E.ON Energie (457.000) si CEZ Vanzare (438.000), grupuri care asigura energia in Moldova si Oltenia. Certificatele verzi se tranzactioneaza intre 27 si 55 euro, insa cum cota obligatorie nu este inca indeplinita in totalitate, acestea se vand la pretul maxim pe bursa Opcom. Astfel, cele 3,2 milioane de certificate inseamna 177 milioane de euro, adica 779 milioane lei la un curs de 4,4 lei.
Potrivit Institutului National de Statistica (INS), anul trecut populatia a consumat 10,6 TWh de energie, astfel ca, pentru un kWh consumat, costul suplimentar a fost de 0,016 euro.
Luand in calcul un consum mediu de 150 de kWh in fiecare luna, asta inseamna ca un consumator casnic a platit in plus 2,5 euro pentru energia verde, ceea ce inseamna 11 lei lunar. Anual asta inseamna costuri suplimentare de 132 lei pentru fiecare familie.
Ingramadeala la proiecte
Partea proasta este ca in acest an facturile vor creste si mai mult, deoarece se vor pune in functiune noi capacitati de productie a energiei verzi. In Romania functioneaza in acest moment ferme eoliene de 1.600 MW, centrale fotovoltaice totalizand 71 MW, centrale pe biomasa de 44 MW si microhidrocentrale de 452 MW. Se afla in diverse stadii de constructie ferme eoliene contorizand 1.515 MW, microhidrocentrale de 108 MW, centrale pe biomasa de 47 MW si centrale fotovoltaice de 324 MW. Iar Transelectrica are notificari pentru proiecte insumand 30.000 MW, in conditiile in care intreg sistemul energetic romanesc nu are acum decat 20.000 MW instalati.
Romania are cea mai generoasa schema de sprijin a energiei verzi din Europa , 10 miliarde de euro urmand sa se scurga din tara noastra in urmatorii 10 ani, potrivit legislatiei in vigoare.
Cel mai mult primesc centralele fotovoltaice, respectiv 6 certificate verzi pe fiecare MWh produs si livrat. Energia produsa in microhidrocentrale primeste 3 certificate la fiecare MWh astfel produs in vreme aceeasi cantitate produsa in ferme eoliene primeste 2 certificate. Problema este ca tehnologiile disponibile s-au ieftinit foarte mult, ceea ce inseamna ca energia verde este supracompensata.
Industria, pe butuci
Gandita ca metoda de sprijin a investitiilor necesare luptei impotriva schimbarilor climatice, conform strategiei Comisiei Europene, schema a ajuns sa aiba mai multe efecte negative decat pozitive. Pe langa scumpirile suportate de populatie, energia verde pune industria pe jar din cauza costurilor mari cu certificatele verzi. Alro, cel mai mare consumator de energie din tara, anunta saptamana trecuta ca pozitia sa in Romania ca prezenta de piata si investitii depinde de reducerea pe termen scurt a schemei de sprijin pentru regenerabile. Alro a avut cheltuieli de 44 de milioane de dolari cu certificatele verzi si a anuntat o pierdere neta de 170 de milioane de lei, prima din istoria post-decembrista. Oficialii Alro au cerut nici mai mult nici mai putin decat eliminarea schemei de sprijin deoarece subventiile “distorsioneaza competitia si piata”. Potrivit documentului ANRE, Alro a platit anul trecut 367.000 certificate verzi, in vreme ce ArcelorMittal al doilea consumator national ca marime a platit alte 118.000 certificate. In total, certificatele verzi, cele de emisii de carbon si schema de sprijin pentru cogenerare contorizeaza 15-20% din factura.
ANRE a anuntat recent ca a propus inca de anul trecut Guvernului reducerea schemei de certificate.
Acum doua saptamani Constantin Nita, ministrul Energiei, declara intr-un interviu ca pana in vara acestui an va reduce schema de certificate verzi, va scadea pretul maxim, iar industria va fi exceptata de la plata. Reducerea este mentionata inca din 2011, din discutiile avute de Consiliul Concurentei cu Comisia Europeana, care a impus o limita maxima pentru rata de rentabilitate interna a regenerabilelor.
