In 2007, Bucurestiul a „otravit” Dambovita cu aproape 370 de milioane de metri cubi de ape uzate
Apele uzate ale Capitalei sunt una dintre cele mai mari poluatori ai Dunarii. Neavand statie de epurare, 80% din dejectiile si apele uzate ale Bucurestiului ajung in Dambovita. Mai departe, aceasta se varsa in Arges, apoi in Dunare. Potrivit Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR), volumul de ape uzate industriale evacuate in Dambovita a scazut in ultimii 4 ani, ca urmare a diminuarii activitatii industriale in oras. Dar tot nu este suficient. Cel mai mare poluator al apelor Dambovitei ramane populatia. Anul trecut, volumul apelor uzate evacuate in rau a fost peste 368 de milioane de metri cubi. Fluxul deversarii este de 20 de metri cubi de murdarie pe secunda, raportat la 2.000 de locuitori.
Si mai exista o problema: desi cantitatea metalelor grele din Dambovita a scazut destul de mult in ultimii ani, in schimb apele acesteia contin cantitati alarmante de nutrienti (azot si fosfor), cu mult peste limitele admise. „Asa, au aparut microorganisme specifice, care traiesc doar in medii poluate, in ape cu incarcatura organica puternica”, ne-a explicat Ana Maria Tanase, purtator de cuvant ANAR.
300 de milioane de euro, statia de epurare a Capitalei
Ce se poate face? Singura solutie este finalizarea statiei de epurare de la Glina. Lucrarile au inceput, dar se munceste in pas de melc. Pana acum s-a inceput doar organizarea santierului. S-au facut niste garduri, s-au demolat niste cladiri, s-au pus niste containere pentru muncitori si cam atat. Greul de abia acum incepe. Datele ANAR arata ca, pana in 2009, o prima linie a statiei trebuie sa fie deja functionala, iar volumul de ape deversat trebuie sa scada la jumatate fata de cat este acum, adica pana la 10 metri cubi pe secunda.
In principal, aceasta faza prevede reabilitari mecanice. Apoi, din 2009 pana in 2010 se va desfasura o faza pilot de testare, intermediara. Urmatoarea faza (2010-2013) urmareste intarirea capacitatii de fermentare si construirea unui incinerator care sa prelucreze intreaga cantitate de namol. In plus, debitele trebuie reduse pana la 8 metri cubi pe secunda. Pana in 2013, asadar, statia Glina ar trebui sa functioneze ca orice statie europeana. Realizarea intregii statii costa 300 de milioane de euro si este cea mai mare finantare ISPA din sud-estul Europei.
In prezent, societatile care deverseaza prea multa apa uzata in Dambovita platesc penalitati pentru fiecare indicator de calitate depasit, potrivit HG 472/2000. „Societatile care vor sa nu mai plateasca pentru cantitatea de poluanti deversata in Dambovita ar trebui sa-si construiasca statie de epurare”, spune Marius Postelnicescu, director general ANAR.
Sursa: Gandul
