sturioniiUn program comun, norvegiano-roman, de monitorizare a sturionilor prin satelit- program fara precedent, atat in Romania, cat si pe plan mondial- a fost lansat marti, 26 mai, la statia de reproducere a sturionilor de la Tamadau, judetul Calarasi.

Au fost „echipati” cu cipuri speciale patru moruni maturi si, apoi, au fost eliberati pe bratul Borcea, in zona Stelnica- Fetesti. Ei vor fi monitorizati permanent, prin satelit si, dupa doi ani de supraveghere, specialistii vor putea analiza traseul pe care-l urmeaza, perioadele si locurile in care se hranesc, in care ierneaza, se reproduc etc.

Cei patru moruni maturi, lungi de doi metri si in greutate de 70 pana la 100 de kilograme fiecare, „cipati” si apoi eliberati in mediul lor natural, au provenit din lotul de reproducatori salbatici capturati cu o luna in urma, din Dunare, pentru producerea de puiet necesar in programul national de repopulare, finantat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR).

Opreratiunea de plantare a cipurilor – una deosebit de complicata, cu anestezierea fiecarui exemplar, oxigenarea permanenta a bazinelor in care erau tinuti, manipularea atenta, pentru a nu-i stresa sau chiar rani – a avut loc la statia de reproducere a sturionilor de la Tamadau, apartinand firmei SC Beluga Farm Group, cu ajutorul unor specialisti de la Institutul de Cercetari Piscicole Galati, precum si a unor tineri dar experimentati colaboratori din strainatate, pasionati de piscicultura si acvacultura.

SECRETELE STURIONULUI
Patronul firmei Beluga, Robert Raduta, a tinut sa precizeze la finalul operatiunii: „Sper din tot sufletul ca aceste exemplare frumoase sa nu ajunga in plasele braconierilor, de pe la Giurgeni, Vadu Oii sau de prin Delta, ci sa ajunga in Marea Neagra, sa se hraneasca, sa traiasca multi ani si, dupa o vreme, sa se reantoarca sanatosi pe Dunare, pentru a se reproduce in siguranta”.

Prezent si el la acest eveniment, patronul revistei „Pescar Modern”, Victor Tarus, un impatimit al pescuitului sportiv, si, totodata, un prieten al naturii, ne-a spus: „Este un proiect extraordinar! Daca va reusi- si nu avem motive sa ne indoim de acest lucru- vom putea afla ceea ce nu a reusit nimeni sa afle pana in prezent, si anume, pe unde cutreiera acesti moruni, pe unde si cu ce se hranesc in diferite perioade ale anului, cu ce specii sunt compatibili, precum si alte date foarte importante despre comportamentul lor, date „confidentiale”, dar care ne vor permite sa-i protejam mai bine, sa-i ajutam sa se inmulteasca si sa supravietuiasca”.

PROIECT FINANTAT DE NORVEGIA
Actiunea- asa cum spuneam, o premiera mondiala- face parte dintr-un proiect international in valoare de 1,4 milioane de euro( un singur cip costa peste 3000 de euro ), finantat in proportie de 85% de guvernul Regatului Norvegiei, restul de 15 % fiind alocat de guvernul Romaniei. De altfel, mai in gluma, mai in serios, pentru ca trebuiau oricum identificati intr-un fel, specialistii i-au „botezat” pe doi dintre morunii ce urmeaza a fi monitorizati cu numele „Harald”( regele Norvegiei ), respectiv „Ilie”( ministrul roman al agriculturii ). Ceilalti doi vor purta numele pescarilor autorizati care i-au capturat, respectiv „Eugen” si „Richard”.

Reprezentanul Institutului de Cercetari Piscicole de la Galati, care a condus intreaga operatiune, a precizat”: Cu ajutorul emitatoarelor satelitare se va stabili, in premiera, printre altele, itinerariul deplasarilor si raspandirea morunilor in Marea Neagra, aceste informatii fiind vitale pentru programul regional de conservare si redresare a speciei, Dunarea inferioara fiind singurul fluviu din Uniunea Europeana in care mai traiesc moruni”. Practic, pe intreaga durata a cercetarilor, specialistii vor putea vedea cu ajutorul unei aparaturi speciale cum traiesc morunii la adancimi mari, cum se hranesc, cum se reproduc sau cum ierneaza in gropile adanci din albia Dunarii.

FONDURI EUROPENE
Ministerul Agriculturii a intreprins in ultimii ani numeroase actiuni de protejare a acestei specii, dar si a celorlalti sturioni- nisetrul, pastruga si cega- si a alocat resurse financiare semnificative. Si in acest an, a fost alocat un milion de euro pentru popularea Dunarii cu acesti sturioni.

Intr-un comunicat de presa transmis ieri, Ministerul Agriculturii precizeaza: „In cadrul Programului Operational pentru Pescuit al Romaniei, in perioada 2007-2013, sunt alocate fonduri importante proiectelor de acvacultura a sturionilor. Se estimeaza ca pot fi atrase aproximativ 50 de milioane de euro”. Pe de alta parte, ministrul agriculturii, Ilie Sarbu, prezent la lansarea acestui proiect, a precizat ca, „in general, pentru pescuit si acvacultura, sunt alocate din fonduri UE circa 230 de milioane de euro, pe care Romania trebuie si ii poate accesa in anii urmatori, in ciuda faptului ca, in ultimii doi-trei ani, autoritatile noastre s-au miscat foarte greu in acest domeniu „.

La randul sau, presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, dl Valentin Buksz, ne- a declarat ca popularea Dunarii cu sturioni obtinuti in statiile de reproducere va continua si in anii urmatorii, pentru acest program important, ca si pentru alte programe din domeniul pisciculturii, existand fondurile necesare.

O PASIUNE VECHE
La finalul actiunii de lansare a proiectului, ministrul agriculturii, Ilie Sarbu, ne-a mai declarat: „Inca din anii ’90, cand eram la Timisoara, am demarat un program local de reproducere artificiala a sturionilor, pentru repopularea Dunarii, dupa ce am fost in Germania, unde, cu ajutorul domnului Roland Schroder de la societatea bavareza Euro- Sturio, prezent si azi aici, am vazut o astfel de statie de reproducere, cu dotari moderne, de ultima ora in domeniu. Apoi, dupa ce am venit la conducerea Ministerului Agriculturii, inca din primul mandat am sprijinit cat s-a putut aceasta activitate. Ma bucur ca astazi, in cateva firme piscicole private, s-a avansat mult in reproducerea si cresterea sturionilor pentru repopulare. In legatura cu acest program de monitorizare, as vrea sa spun un singur lucru: trebuie sa protajam aceste specii, noi romanii trebuie sa fim constienti ca avem o mare responsabilitate, pentru ca ele se reproduc pe teritoriul nostru, adica pe Dunare, dar ele apartin patrimoniului mondial, intregii planete. Pe de alta parte, studiindu-i cu atentie, cu siguranta ca vom avea multe de invatat de la acesti sturioni fabulosi, care au fost contemporani cu dinozaurii si care, iata, au supravietuit atatea milioane de ani, in timp ce multe alte specii au disparut”.

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here