Biodiversitatea din Delta Dunarii poate fi pastrata. Orieta Hulea, de la World Wilde Fund Romania, spune ca exista solutii economice care nu pun in pericol ecosistemele A terminat biologia si s-a hotarat sa lucreze pentru Protectia Mediului.

Orieta Hulea crede ca mediul in care a crescut, la poalele Muntilor Macin din Muntii Dobrogei, a influentat-o in alegerea carierei. Ea vrea sa protejeze frumusetile naturale ale tarii si cauta acele solutii economice care se pot desfasura fara a pune in pericol natura Romaniei.

– Cand ati inceput sa lucrati pentru Protectia Mediului?

– M-am nascut intr-o zona care te imbia sa te ocupi de natura, m-am nascut in Dobrogea, intr-un satuc la poalele Muntilor Macin, la cinci kilometri de Dunarea veche. Copilaria mi-am petrecut-o fie pe munte, fie pe Dunare. Am mers la Institutul de Cercetare a Deltei Dunarii, din Tulcea, si acolo am inceput sa lucrez pe ecologie. Am gasit sprijin in ce am vrut sa fac. Dupa ce s-a infiintat un laborator de microbiologie in cadrul institutului, am putut sa desfasor si activitati de cercetare. A fost un fel de pioneriat in cercetare, un sistem de monitorizare orientat pe evaluarea calitatii aerului. De exemplu, asa am aflat pentru prima data cum se acumuleaza diversi poluanti in corpul animalutelor in mal, cum sunt afectate scoicile, dar si pesti care se hranesc din mal, si in final ce inseamna pentru om toata povestea asta. Tot la institut mi-am facut si doctoratul, tot pe ape dulci. Ideea a fost sa incep sa inteleg cum pot fi folosite animalele microscopice ca sa-i ajute pe cercetatori sa inteleaga care e starea de sanatate a Deltei Dunarii.

– Care sunt cauzele pentru schimbarile climatice?

– Ceea ce se intampla in natura ne afecteaza pe toti, dar oamenii sunt „deconectati”, nu se simt implicati personal. Exista o vorba: ce tie nu-ti place altuia nu-i face.
Dar daca iti imaginezi cum ar fi sa fii copac si cum ai accepta faptul ca altcineva ar veni sa-i culeaga fructele si sa lase un dezastru in urma. In general, nu poti sa te pui in calea dezvoltarii economice, dar activitatile facute fara cap, generate doar din nevoia de a avea un venit pe termen scurt, sunt activitati care prejudiciaza mediul.
Daca cineva ar veni sa-ti taie crengile sau sa te dezradacineze brusc de undeva, sau sa-ti culeaga fructele, sau sa lase un dezastru in urma, cum te-ai simti? In al doilea rand, mai sunt si efectele cumulative. Nu e vorba numai de un om care nu respecta mediul, ci de mai multi. Cea de-a treia componenta sunt cei sapte ani de acasa si cum te comporti, intr-un cuvant: educatia.

– Ce inseamna, de fapt, respectul pentru natura?

Orieta Hulea face proiecte pentru conservarea Deltei Dunarii – De pilda, sa nu arunci o hartie unde nu trebuie sau restul de tigara pe geam. Sa nu arunci apa uzata sau apa menajera pe strada. De obicei, oamenii cand se gandesc la respect, se gandesc la relatiile interumane, dar exista si un respect fata de natura, care iti impune sa nu faci anumite activitati daunatoare.
Fiecare interventie trebuie sa aiba un studiu de impact. Daca pare greu, amplifica. Pune intrebarea: ce-ar fi daca acest lucru ar fi facut, chiar acum, de un milion de oameni. Asa iti dai seama daca e daunator sau nu. Din pacate, sistemul nu prea intervine, pentru ca uneori se dau avize de mediu de catre autoritatile competente fara sa se stie ca acolo nu ai voie sa construiesti, acolo nu ai voie sa faci asta. E multa indiferenta si incompetenta in ceea ce priveste mediul. Noi putem sa semnalam, dar fiecare intreprinzator ar trebui sa urmeze procedurile legale. Asta ar trebui sa fie caracteristica principala a unui om pentru niste actiuni care nu sunt justificate.

– Cum colaborati cu autoritatile?

– Cu toate eforturile incercam sa colaboram cu toate autoritatile. Dar sunt si situatii in care, desi am stabilit un proces de dialog cu autoritatile si le-am explicat care sunt efectele asupra mediului si care sunt implicatiile unui astfel de proces, totusi acordul de mediu s-a eliberat defavorabil. Parerea noastra e luata in considerare, dar pana la un anumit punct. De obicei, noua ni se cer solutii.

Dar atunci cand e nevoie de o solutie tehnica, avem nevoie de timp si de resurse pentru cautarea unor solutii mai elaborate. Nu putem sa investim bani si apoi sa fim ignorati. Proiectul trebuie facut in colaborare cu cei care iau, pana la urma, decizia finala. De exemplu, am incercat sa aratam ca exista solutii pentru imbunatatirea navigatiei pe Dunare, care sa nu distruga mediul intr-o asemenea masura incat sa distruga populatia de sturioni sau sa puna in pericol ostroavele.

De obicei, inginerii iau aspectele de mediu in considerare intr-o masura foarte mica. Si atunci cand vii si le explici ca trebuie sa respecte mediul, ei se revolta ca pentru un sturion sau pentru un pelican trebuie sa anulezi proiectul! Dar in final ce inseamna dezvoltare economica necontrolata? Duce la colaps, care inseamna, de fapt, saracie. Exista proiecte, mai ales pentru fondurile europene, pentru care componenta de mediu e complet neglijata.

Exact asa se intampla cu Dunarea. Fluviul e o cale navigabila. Pentru cei care vad si care lucreaza pe componentele economice, care includ navigatia, acesta e un argument foarte important. Uniunea Europeana a inclus Dunarea drept un coridor important de navigatie. Dar ce inseamna mai multe marfuri si un flux accelerat? Inseamna imbunatatirea conditiilor de navigatie, adica adancirea Dunarii, consolidarea malurilor. Romania trebuie sa asigure conditii bune pentru navigatie, daca vrea sa primeasca bani si proiecte europene. Desi aceste proiecte trebuie sa aiba studii de impact foarte bine definite, componenta de mediu nu are voie sa lipseasca.

– Ce proiecte importante aveti?

– Am avut o campanie de mediu, defasurata pe cativa ani buni, care a reusit sa influenteze pe cei care voiau sa reconecteze niste canale laterale sau refacerea unor zone adiacente Dunarii. Proiectantii au inclus pana la urma masurile care prejudiciau cel mai putin mediul. In mod normal, asa trebuie sa faci cand exploatezi o zona. Exista amenajari silvice speciale, prin care se poate vedea daca s-a mai schimbat sau nu ceva in zona exploatata. Dar astfel de studii nu sunt luate in seama de cei care taie padurile. Prin urmare, proiecte si indrumari avem, dar e nevoie sa fie luate in considerare de autoritatile care decid.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here