Adevarul despre Cernobal

La 23 de ani de la explozia reactorului, Romania n-a facut niciun raport al efectelor accidentului nuclear.
cernobal
Pe 26 aprilie 1986, Cernobalul a impartit viata in doua: „inainte” si „dupa”. Al patrulea reactor al centralei nucleare de aici a explodat, transformandu-se intr-un monstru care a curmat suflete si a facut din viata unor oameni un adevarat cosmar.

* In Romania, abia dupa patru zile de la accident, Ceausescu a convocat o sedinta a Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist. La intalnire au fost chemati, pe langa liderii comunisti, si generalul Mihai Chitac, seful Trupelor Chimice ale Armatei Romane, cercetatorul Ioan Ursu si generalul Ioan Geoana, seful Apararii Civile.

Chiar in deschidere, Ceausescu spunea ca, din cauza accidentului nuclear, „s-a creat o situatie proasta pentru tara noastra”.

Radioactivitate mare la Suceava si Tulcea

In noaptea spre 1 mai, statiile care se ocupau cu masurarea radioactivitatii au transmis ca, in anumite zone ale tarii, s-au inregistrat valori depasite ale radioactivitatii. Cel mai ridicat grad de poluare era in Iasi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodata, radioactivitatea a crescut foarte mult si in Suceava, Targu-Mures, Galati si Tulcea.

„Faceam masuratori in permanenta si trimiteam toate datele la centru. Era normal ca toata lumea sa se afle intr-o stare de stres pentru ca situatia se putea schimba dintr-un moment in altul”, spune dr. Dan Galeriu, cercetator in cadrul Institutului de Fizica Nucleara, unul dintre specialistii care au participat la masuratori.

Armata e cu noi

Ceausescu a cerut si implicarea Armatei. Toate garnizoanele erau grupate in comandamente, iar doua avioane
„cu tot ce este necesar” urmau sa fie puse la dispozitie pentru specialistii din Iasi si Suceava. Ministerul Sanatatii avea 20 de statii de supraveghere care au intrat in functiune, iar in caz de necesitate alte 40 din cadrul Armatei puteau fi folosite.

In acelasi timp, Ceausescu a cerut sa nu se dea prea multe date catre populatie. Singurele informatii erau ca a crescut gradul radioactivitatii, s-a format un comandament special si „un grup, format din tovarasi din conducerea partidului, urmareste toate aceste probleme”. Informatiile despre accidentul de la Cernobal au ajuns la populatie abia pe 2 mai.

Poluarea cu stres

„In Moldova nu a fost niciun caz de cancer tiroidian avand cauza iradierea”, sustine acum dr. Eusebie Zbranca, seful Clinicii de Endocrinologie Iasi. Cancerul
de tiroida, leucemia, malformatiile si alte boli pe care romanii le-au pus pe seama accidentului nuclear de la Cernobal sunt, dupa parerea unor specialisti, pure speculatii. Dupa 23 de ani de la catastrofa, con cluzia este ca romanii au suferit doar de stres si panica. Sarea iodata si tabletele cu iodura de potasiu distribuite la o saptamana dupa accident i-au facut imuni la orice efect al radiatiilor, daca acesta ar fi existat.

Cu toate acestea, aceiasi specialisti spun ca, de fapt, nu s-a facut niciun fel de studiu aprofundat care sa infirme faptul ca unii oameni s-a imbolnavit din cauza radiatiilor. „Studii genetice apro fundate, la scara larga, nu s-au facut, era si foarte greu, aproape imposibil”, mai sustine dr. Zbranca.

Niciun studiu pentru Cernobal

Istoria perioadei care a urmat acelei catastrofe nucleare scoate la iveala faptul ca specialistii erau neinstruiti. Multi dintre ei abia invatau cum sa foloseasca aparatele de masurat si au facut calcule eronate. „Pe langa specialistii de la Institutul de Fizica Nucleara mai erau si altii care faceau masuratori si trebuia sa le aratam noi cum se folosesc corect aparatele”, spune cercetatorul Dan Galeriu. Intr-un raport intocmit in anul 2000, de Reteaua Nationala de Supra veghere a Radioactivitatii Mediului, se arata ca cele mai mari depuneri radioa c tive au fost in zonele montane din lantul carpatic. Pentru ca in Romania nu s-au facut studii, efectele catastrofei de la Cernobal raman in continuare la stadiul de presupuneri.

Un studiu realizat de Institutul de Sanatate Publica intre 1986-1994, in care au fost analizate efectele accidentului, a aratat ca apar mai des afectiuni precum reumatism, artita, artroza, osteoporoza si carii dentare.

LICHIDARE

Omul cu doza de radiatie

La comanda
Uniunii Sovietice, aproape 3.000 de basarabeni, soldati si tineri care tocmai trecusera in rezerva au fost trimisi sa lichideze efectele catastrofei nucleare. In 1986, Nicolai Iurchevici avea 22 de ani si tocmai terminase armata.

„Am stat acolo doua luni. Era o atmosfera care te apasa psihic si la care faceai fata cu greu oricat de puternic ai fi fost. Faceam gropi mari, unde erau bagate deseurile, apoi le betonam si le acopeream cu pamant. Dupa ce oamenii implineau o doza de radiatii, ii trimiteau acasa si veneau altii in locul lor”, povesteste Nicolai Iurchevici. Celor care lucrau acolo nu li se spunea nimic despre efecte, ca sa nu intre in panica. Din cauza radiatiilor, Iurchevici s-a pensionat la 30 de ani. „Asta e, pe dinafara esti sanatos, dar pe dinauntru nici medicii nu stiu de ce suferi. Odata ce radiatia a intrat in oase, te apasa si nu te mai lasa pana te curma de tot.”

Sursa: Evenimentul Zilei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *