Ion Joarza (38 de ani), din localiatea sibiana Presaca, a reusit sa transforme agricultura ecologica, direct pe teren, fara solarii, intr-o afacere de succes, in care si-a implicat intreaga familie.

In familia lui Ion Joarza (38 de ani) din localitatea sibiana Presaca, agricultura se practica de generatii, din cultivarea pamantului si din cresterea animalelor au trait si parintii, si bunicii. De la ei a prins „microbul“ si a invatat foarte multe lucruri, insa si-a dorit mai mult decat sa-si asigure cele necesare consumului propriu. Astazi, ferma familiei este considerata de multi drept un adevarat model de succes in agricultura ecologica.

Cu hartiile a fost mai greu  

In 2009, barbatul a accesat un program pe fonduri europene pentru tineri fermieri si a reusit sa obtina o finantare de 20.000 de euro. Asa a putut sa-si cumpere mai multe utilaje, teren si sa se extinda si pe partea de zootehnie. Acum are un tractor romanesc, semanatori – si de grau, si de porumb, culegator, utilaj pentru imprastiat azot, utilaj de erbicidat, disc si plug. „La inceput am avut vreo cinci vaci, trei-patru porci, acum am 20 si ceva de vaci cu vitei cu tot, 4 scroafe si 15 porci pentru ingrasat, un hectar cu legume, castraveti, rosii, fasole. Mai cultivam 4 hectare de lucerna, 15 de porumb, 5 de grau, 2 de orzoaica, 6 de faneata, cartofi pe jumatate de hectar“, isi enumera averea fermierul. Spune ca n-a fost simplu sa obtina banii europeni, sunt foarte multe hartii de facut, e nevoie de multa rabdare si de perseverenta. A fost, inca de la inceput, extrem de hotarat. „Am plecat cu ideea ca e dreptul meu si trebuie sa-l iau, nu am renuntat. In 2010 am primit prima transa – 12.000 de euro, dupa trei ani, in 2013, transa a doua, inca 8.000. Au fost o sursa buna, mi-am cumparat teren, in jur de 10 hectare, mi-am luat culegatorul de porumb, semanatorile de porumb si de grau“, povesteste fermierul. Absolvent al unui liceu industrial, Ion Joarza a facut, tot pe proiectul european, doua cursuri, unul de calificare ca lucrator in cresterea animalelor, obligatoriu, si inca unul de contabilitate, pentru a sti cum sa gestioneze si partea administrativa.

Cum se cultiva cu adevarat ecologic

Toate legumele sunt cultivate suta la suta ecologic, direct pe teren, fara solarii. In ferma muncesc cot la cot toti membrii familiei, Ion Joarza si sotia, cei doi copii mai mari si parintii, doar la animale au un om angajat si, sezonier, isi mai iau ajutoare la recoltatul castravetilor, a caror cultura in zona este o traditie. „La legume facem agricultura ecologica, totul numai natural, le si sapam, nu le erbicidam“, explica barbatul, care dezvaluie si cateva din secretele reusitei in agricultura ecologica. „Castravetii trebuie semanati intr-o anumita perioada, ca sa prinzi ploaia, degeaba ii semeni mai tarziu si nu se fac. Gunoiul e cel mai mare secret, la noi e o zona mai rece, trebuie sa fie gunoi natural, nu doar la castraveti, ci in general. Apoi, trebuie recoltat la timp: la castraveti, daca nu ii recoltezi cand e perioada de crestere, i-ai aruncat, trebuie sa-i culegi proaspeti, sa-i asortezi bine, castravetele de camp nu se face ca acela de sera, toti la fel, e unul mai stramb, si atunci trebuie sa-i faci pe calitati, pe sortimente, fiecare are alt pret. Sunt anumite operatii care trebuie facute la timp. La cartof, de exemplu: trebuie sa-l stropesti de gandacul de colorado; daca mergi prea tarziu, se pune mana. Tot timpul trebuie sa fii in tema, nu poti sta acasa si sa nu stii de ce are nevoie cartoful sau planta. La porumb, de exemplu, cu erbicidatul, n-ai facut la timp, a dat buruiana peste el, ti s-a dus recolta. Trebuie facute araturile bine, toate lucrarile in general“, explica fermierul. Si animalele lui mananca in proportie de 50 la suta hrana ecologica, faneata, spre exemplu, nu este erbicidata, nici lucerna. Foloseste erbicide la porumb, grau si orzoaica pentru ca, suprafetele cultivate fiind mari, nu se poate descurca altfel. „Animalele mananca pe jumatate ecologic. La lucerna nu-i dau azot, dar porumbul e mult, vreo 15 hectare, si nu pot sa nu-i dau. Nici la porci, nici la vaci nu folosesc concentrate. In fermele mari, ii fac in sase luni de 120 de kilograme, la mine dureaza un an“, se mandreste Ion Joarza.

Porcii lui Ion Joarza ajung si in Spania  

Legumele cultivate in ferma familiei Joarza sunt vandute in principal in pietele din Sibiu, si multi dintre clienti au deja vechime. Pe langa legume, mai vinde branzeturi, porci sau vitei. „Cu legumele mergem la piata la Sibiu. Am facut telemea, mi-am facut niste clienti la Sibiu la oras si le duc direct acasa, mai mult iarna, cand se racoreste. Pe multi dintre clienti nu-i pierdem, ii pastram de la an la an, ne cauta, stiu ca avem produse de calitate. Sunt si oameni care stiu ce inseamna munca si care isi dau seama cum se lucreaza. Majoritatea sunt oameni care au trait la tara si stiu ce inseamna o branza de tara sau un castravete. De Craciun, totdeauna fac o serie de porci de ingrasat, atunci e pretul mai bun, am si purcei mici, vitei tot in viu. Am vandut si la intermediari care ii duc in Spania, Grecia“, explica fermierul.

Pe langa legume, branzeturi sau animale, vinde si furaje, anul trecut a dat, spre exemplu, 7 tone de grau si 30 de tone de porumb. Profitabil, dar cu foarte multa munca   Ferma de la Presaca a produs anul trecut pentru vanzare aproximativ cinci-sase tone de cartofi, trei-patru de castraveti, o tona de ceapa si una de rosii, o jumatate de tona de fasole uscata, in jur de 200 de kilograme de branza telemea lunar, cu precadere in sezonul rece. Fermierul spune ca profitul e undeva la 10% si categoric se poate trai din agricultura ecologica, insa cu foarte multa munca. Norocul, spune zambind, e ca in cazul familiei lui, munca inseamna, in primul rand, pasiune. Baiatul il mosteneste, ii ajuta in gospodarie si vrea sa urmeze un liceu agricol.

„Muncesc vara de la 5.00 dimineata si seara pana la 10 jumate, iarna mai putin. Acum e fan de adunat, incepem cu seceratul, e munca intruna. Sotia spune cateodata ca prea mult muncim. La orice lucru trebuie sa fii optimist sa ai multa vointa, si sa nu dai inapoi de cate ori ai cate o greutate. Si trebuie sa-ti placa in primul rand, daca iti place nu te mai poti lasa dupa aia, devine un microb. Deja si baiatului ii place, duminica ne relaxam daca mergem sa vizitam hotarul, pentru mine relaxarea nu e la bai la Ocna Sibiului. Daca merg si-mi vad cultura sunt tare fericit“, incheie Ion Joarza.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here