Afacerile cu biomasa, intre calculele autoritatilor si reticenta antreprenorilor

Afacerile cu biomasa, intre calculele autoritatilor si reticenta antreprenorilor
Afacerile cu biomasa, intre calculele autoritatilor si reticenta antreprenorilor

Dependenta crescanda la nivel mondial de resursele energetice face ca interesul pentru alte surse de energie sa creasca, lucru valabil si pentru Republica Moldova. Potentialul de biomasa de care dispune tara noastra ar permite reducerea importurilor de gaze rusesti cu 50%. Investitiile insa intarzie sa apara desi premise pentru dezvoltarea unui business in acest domeniu s-ar parea ca sunt indeajuns. Care sunt provocarile si cum isi justifica reticenta investitorii?

La ora actuala, biomasa pare sa fie cea mai accesibila si rentabila sursa de energie regenerabila. Spre deosebire de energia eoliana si cea solara, investitiile necesare pentru valorificarea biomasei sunt cele mai optime. Un studiu realizat in 2012 de expertii Centrului Analitic Independent IDIS Viitorul arata ca potentialul de biomasa al tarii noastre constituie circa 21 mii TJ, cantitate necesara pentru a acoperi 22% din necesarul energetic al tarii.

Oficial, ne merge bine

Anume pe biomasa mizeaza si autoritatile moldovenesti care spera sa revolutioneze industria energetica a RM, dependenta in proportie de 95% de importuri. Tinta autoritatilor pentru 2020 prevede ca cel putin 20% din consumul total de energie sa fie acoperit din surse regenerabile. Mesajul cu care vin autoritatile spune ca odata cu infiintarea instalatiilor de producere a caldurii pe baza de biomasa ar fi asigurate noi locuri de munca, iar taranii vor beneficia de un venit suplimentar din vanzarea reziduurilor agricole, care, de regula servesc ca hrana pentru animale ori, in cel mai rau caz, sunt arse pe camp. Autoritatile nu ascund faptul ca toate aceste masuri vor duce si la optimizarea cheltuielilor statului care aloca sume considerabile pentru incalzirea scolilor si gradinitelor.

La ora actuala, industria biomasei in RM este in crestere, dar intr-o faza incipienta de dezvoltare. Rezultate palpabile observam atunci cand vorbim de numarul producatorilor de brichete si peleti ce a crescut de zece ori in ultimii doi-trei ani si a ajuns la cifra de 76. Acestia au o capacitate anuala de productie de peste 120 mii tone, cantitate ce depaseste de circa patru ori necesitatile curente ale centralelor termice pe baza de biomasa, instalate in institutiile publice cu sprijinul financiar al Uniunii Europene si al celor de la PNUD (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), in cadrul proiectului Energie si Biomasa, initiat in 2011.

Din toamna, 121 de scoli si gradinite vor fi incalzite cu energia din biomasa

Pe umerii celor de la PNUD a stat crearea unei piete de desfacere propice pentru producatorii de peleti si brichete. Pana acum, acestia au reusit sa instaleze sisteme termice pe baza de biomasa, cu o putere totala de 35 MWh in 124 de institutii publice din satele moldovenesti. Alte 24 de scoli stau la rand. Un alt obiectiv al proiectului este de a dota cu cazane moderne de ardere a brichetelor si peletilor circa 500 de gospodarii casnice. Pana acum au fost dotate cu cazane moderne numai noua gospodarii individuale. Totodata, managerul Proiectului Biomasa si Energie, Alexandru Ursu isi pune toate sperantele ca vor reusi sa finanteze circa 700 de proiecte catre finalizarea programului.

„Folosirea brichetelor nu presupune instalarea unui anumit tip de instalatii de incalzire. La ora actuala cazanele de ardere a biomasei sunt mult mai scumpe decat sobele obisnuite, insa randamentul acestora este net inferior”, a recunoscut Ursu. Sobele obisnuite, primitive, mai mult incalzesc atmosfera, dat fiindca au un randament de doar 20-40%, in timp ce cazanele moderne asigura un randament de circa 80%. Un studiu al celor de la PNUD spune ca, in medie, o gospodarie dispune de o cantitate de 3000 – 3500 tone de biomasa anual, cantitate necesara pentru a-si incalzi locuinta in sezonul rece al anului.

Desi a evitat sa indice cat l-ar costa pe un taran sa isi instaleze un cazan modern in propria gospodarie, expertul spune ca pretul mediu pentru un cazan ce ar incalzi o gospodarie de 70 metri patrati ar putea costa intre 1000 si 4500 de euro. Pretul unui cazan variaza in functie de tipul de combustibil ce urmeaza a fi ars si de gradul de automatizare. Cazanele slujesc minim zece ani. Deoarece sunt cele mai compacte, cazanele pe baza de brichete sunt si cele mai accesibile. Sobele pe baza de peleti si paie sunt mai costisitoare si necesita un spatiu mare de depozitare.

Plantarea culturilor energetice nu este subventionata

Un studiu de fezabilitate al companiei ProConsulting SRL releva ca reziduurile de la culturile agricole si arborescente, dar si culturile energetice (salcia, plopul) detin un inalt potential energetic. In concluzie, RM nu duce lipsa de materie prima. Specialistii spun ca, anual, circa 3 mil. tone de biomasa ramane neutilizata. Totodata, desi sunt recunoscute pentru valoarea adaugata inalta, plantarea culturilor energetice nu este, deocamdata, subventionata de stat.

Brichetele elimina de 2-3 ori mai multa caldura decat lemnele

La prima vedere avantajele sunt pe fata. Specialistii spun ca brichetele elimina aceeasi caldura ca carbunele si de 2-3 ori mai multa caldura comparativ cu lemnele uscate. O tona de brichete echivaleaza cu cinci metri cubi de lemne sau cu aproape o tona de carbune. Totodata, o tona de brichete valoreaza de doua ori mai putin decat una de carbune si de 2,5 ori mai putin decat 560 metri cubi de gaze naturale. In plus, la ardere, acestea elimina o cantitate minima de fum si bioxid de carbon.

Pretul paielor porneste de la 1200 lei tona, in cazul peletilor pretul de pornire pentru o tona este de 2000 de lei, iar pretul la brichete variaza de la 1400 la 1800 de lei. Ursul ne-a comunicat ca pentru 2013 preturile la brichete se asteapta sa fie mai reduse ca cele din 2012, cand, din cauza secetei, au fost compromise mii de hectare de culturi agricole si a existat o penurie de materie prima printre producatori.

Birocratia sufoca afacerile cu biomasa

In realitate, oamenii de afaceri se lovesc de o serie de provocari pana ajung sa isi puna in practica ideile. Reticenta investitorilor este justificata de costul ridicat al investitiilor si de birocratia sufocanta din institutiile publice. Un alt motiv ar fi dependenta de infrastructura care ii obliga pe investitori sa infiinteze statiile de producere a biocombustibilului la maximum o suta de kilometri de locul in care se afla materia prima, or cheltuielile pentru transportarea acesteia se ridica la jumatatea pretului biocombustibilului.

Pentru a intelege mai bine care sunt problemele si provocarile cu care se confrunta producatorii din Republica Moldova, am stat de vorba cu unul din primii jucatori care si-au facut intrarea pe aceasta piata. Oleg Donoaga a lasat, acum trei ani, postul de Sef de Directie la Camera de Licentiere a Moldovei si a infiintat in satul Festelita din raionul Stefan-Voda o mini-fabrica de producere a brichetelor. Initial acesta a investit, circa 140 mii euro, bani proprii, iar anul trecut pentru a-si extinde producerea a mai facut o investitie de circa 100 mii euro. Acesta spera ca isi va putea recupera investitiile pana in 2016.

Nu a primit nici un ajutor din partea statului

El ne-a declarat ca nu a primit sub nici o forma ajutor din partea statului. Pe langa constrangerile financiare s-a vazut nevoit sa lupte si cu mentalitatea populatiei care este destul de conservativa. Acesta crede ca daca mentalitatea oamenilor poate fi schimbata recurgandu-se la o strategie de marketing inteligenta, atunci statul nu si-a mai revizuit atitudinea. Pentru a castiga increderea oamenilor si pentru a face cunoscute noile forme de energie regenerabila, Donoaga a distribuit gratis circa 20 tone de brichete, iar reactiile oamenilor nu s-au lasat asteptate.

Factorul investitional si lipsa cunostintelor in domeniu ale producatorilor locali sunt principalele probleme si provocari carora noii jucatori trebuie sa le tina piept. Schimbul de experienta intre producatorii de peleti si brichete este o premisa importanta pentru dezvoltarea acestui business, insa statul intarzie sa initieze asemenea actiuni, spune el.

Donoaga este de parere ca birocratia ramane a fi „capul relelor” si impiedica buna desfasurare a unei afaceri cu biomasa. De-a dreptul socat a ramas atunci cand s-a vazut nevoit sa astepte tocmai doua luni ca sa obtina documentatia necesara pentru a plantara circa 160 de salcii. Mai nou, un raspuns oficial asteapta de ceva timp din partea Agentiei pentru Eficienta Energetica in cazul unui dosar prin care intentioneaza sa procure echipament in leasing pentru a-si extinde liniile de fabricare.

32 de standarde de calitate pentru brichete si peleti

De cealalta parte, Ursu spune ca numerosi producatori de brichete si peleti recurg la siretlicuri si includ alte tipuri de combustibil, dar le declara ca fiind biomasa. Pentru a reduce riscul aparitiei fraudelor in acest sens, ANRE si Institutul de Standardizare au instituit 32 de standarde pentru producerea de brichete si peleti, pretul urmand a fi stabilit in functie de nivelul de calitate al productiei.

Piata moldoveneasca de biocombustibil este in plina dezvoltare, iar perspectivele fac o sursa atractiva de venit atat pentru fermieri, cat si pentru investitorii privati. Ramane la discretia statului sa deschida accesul micilor producatori de energie, dar cu coruptia ce facem?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *