Cresterea rapida a cererii de energie electrica a Africii, cat si supravegherea crescanda pe zi ce trece a electricitatii, ne obliga sa ne punem speranta in sursele de energie regenerabile. Astfel, Kenya a construit cea mai mare centrala electrica eoliana a Africii. „Combustibilii naturali ai Kenyei ar trebui sa provina din energia eoliana, energia geotermala si energia solara, iar potentialul acestora inca nu a atins o cunoastere suficienta. In afara de investitia de capital facuta in scopul producerii ei, aceasta energie este gratuita.”
In contextul confruntarii cu prezenta campaniei de lupta impotriva incalzirii globale a climei, cel mai fierbinte loc al Terrei tocmai a devenit frontul celor mai mari sperante din
Africa. In partea de nord a Kenyei, in apropiere de lacul Turkana, desertul unde a fost turnat filmul „The Constant Gardener”, urmeaza sa fie inaltate in jur de 365 de turbine eoliene gigantice. Aici tocmai se construieste cea mai mare centrala electrica eoliana a Africii. Pana in 2012, data finalizarii proiectului, aceasta investitie care se apropie de un miliard de dolari va avea o capacitate electrica de 300 de MW, reprezentand o patrime din capacitatea instalatiilor electrice ale Kenyei. Ba chiar, printre instalatiile eoliene din lume, ea este centrala electrica eoliana care furnizeaza cea mai mare parte de energie din reteaua electrica a tarii.
Pana in prezent, in Africa sunt doar tari aflate in partea de nord precum Marocul si Egiptul care au propus diverse obiective economice si au folosit la scara mare forta vantului pentru a produce energie electrica. Cu toate acestea, in prezent guvernele actuale ale fiecarei tari cunosc potentialul urias al energiei eoliene ce poate satisface in mod eficace cererea de energie electrica aflata in rapida crestere, si chiar se poate incheia perioada supravegherii energiei electrice, iar aceste instalatii incep sa apara in partea de sud a Saharei precum tulpinile de bambus dupa ploaie.
O fabrica de vant localizata in Etiopia a fost produsa cu un pret ce a atins 300 de milioane de dolari, iar centrala electrica ce produce 120 MW a intrat in folosinta. Capacitatea ei electrica reprezinta 15% din intreaga capacitate a tarii. In plus, Etiopia mai planuieste sa construiasca inca multe asemenea fabrici. Iar Tanzania, de asemenea, a comunicat ca a proiectat constructia a doua instalatii care produc cel putin 100 de MW, iar aceste date depasesc 10% din energia electrica furnizata pe intreaga tara.
Intrucat partea din sud se bazeaza foarte serios pe energia carbunelui, gazele cu efect de sera ce se concentreaza aici in urma activitatii industriale ocupa locul doi in lume. In martie anul acesta, Africa de Sud a devenit prima dintre tarile Africii care a introdus tariful de furnizare a energiei regenerabile. Centrala electrica eoliana poate, conform acestei valori, sa vanda energie electrica retelei electrice a tarii. Iar Kenya tocmai incearca sa mearga in aceasta directie deschizand calea altor tari. In afara de instalatia din Turkana sustinuta de Banca Africana de Dezvoltare, cativa investitori particulari deja au proiectat ca in apropiere de faimoasa zona turistica Naivasha sa construiasca a doua centrala electrica eoliana.
In vecinatatea Dealurilor Ngong, acei cativa pastori Maasai si sportivi campioni care deja s-au obisnuit cu provocarea gerului napraznic al vantului de iarna spun bun venit unui tovaras gigantic aflat pe stanca abrupta: in luna iunie, aici a fost inaltata o turbina inlta de 50 de metri construita de compania Vestas din Danemarca. Incepand din luna august, ei au crescut cu 5,1 MW energia retelei electrice a Kenyei. In urmatorii cativa ani, aici vor fi adaugate inca alte 12 turbine.
Compania de Generare a Electricitatii Kenya, care in acelasi timp supravegheaza centrala electrica eoliana de pe Dealurile Ngong, de asemenea tocmai testeaza alte 14 zone eoliene. Inginerul companiei mai sus mentionate a spus ca la inceput populatia localnica si pastorii isi faceau griji ca zgomotul turbinei producatoare de curent electric va speria animalele domestice. El a spus: „Acum, ei tocmai au venit sa admire aceste frumoase instalatii.” Conform criteriului stabilit la nivel global, industria producatoare de energie electrica a Kenyei este deja extrem de ecologica, protejand mediul. Aproape trei patrimi din energia electrica a Kenyei provine din hidroenergie, si mai este un procent de 11% care provine din energia geotermala. Aceste centrale de energie geotermala folosesc materia fierbinte aflata la o mila adancime in marea vale estica (Great Rift Valley) ca sa elibereze aburii care furnizeaza energie turbinelor eoliene pentru a genera electricitate.
In prezent, mai putin de o cincime din Kenia foloseste electricitate, dar cererea creste cu rapiditate. Mai ales in zonele rurale si in intreprinderi, necesarul de electricitate a crescut cu o viteza deosebita. In acelasi timp, din cauza faptului ca precipitatiile sunt din ce in ce mai putin regulate, impreuna cu epuizarea cantitatii de apa in cateva importante zone de acumulare, au avut o influenta foarte serioasa asupra capacitatii de productie a hidroelectricitatii. In luna iunie, din cauza scaderii prea mari a nivelului apei,
Kenya nu a avut ce face si a trebuit sa inchida cel mai mare baraj hidroelectric al sau. Compania de Generare a Electricitatii Kenya nu se poate baza decat pe carbunele si pe benzina diesel importate si alti combustibili din aceeasi categorie pentru a lua masuri cu caracter urgent. Dar guvernul kenyan spera ca in cinci ani cei 500 de MW de energie electrica produsa folosind energia geotermala si cei 800 de MW de energie eoliana vor inlatura definitiv dependenta de hidroenergie.
Alegerea energiei eoliene si a energiei geotermale nu numai ca protejeaza mediul comparativ cu carbunele si benzina diesel, dar, odata cu trecerea timpului, compozitia si structura scoartei pamantului, care este atat de bogata, si conditiile climaterice i-au facut sa aiba o si mai mare superioritate de productie. Daca ar putea vinde carbune companiilor din tarile industrializate si sa descarce cota, atunci ei ar adauga si superioritatea financiara.
Purtatorul de cuvant al programului pentru Protectia Mediului al Natiunilor Unite a spus: „Combustibilii naturali ai Kenyei ar trebui sa provina din energia eoliana, energia geotermala si energia solara, si potentialul acestora inca nu a atins o cunoastere suficienta. In afara de investitia de capital facuta in scopul producerii ei, aceasta energie este gratuita.” 
Consortiul olandez al instalatiei eoliene subventionate a Lacului Turkana (LTPW) a inchiriat inspre folosinta 6600 de ha de pamant pe malul de est al celui mai durabil lac aflat in desert. La sfarsitul anului, vantul fierbinte ce sufla neincetat peste vaile inaltelor dealuri kenyene si egiptene a erodat solurile vulcanice de acolo.
LTPW si Compania Kenyana de Elecricitate si Iluminare deja au incheiat o intelegere pentru vanzare. Conform presedintelui companiei mai sus mentionata, aici viteza medie a vantului atinge 11 m / s, iar acest indice este corespunzator.
El a spus: „Noi avem incredere ca acest pamant are cea mai mare capacitate eoliana potentiala de pe pamant.” Dupa estimarea companiei, daca instalatia respectiva va avea succes, aceasta centrala electrica eoliana ar mai putea produce inca 2700 MW de electricitate, din care o parte pot fi folositi la export.
Totusi, mai intai trebuie invinsa o mare piedica logistica. Indepartatul Loiyangalani este un oras mic situat pe coasta coastei de SE a lacului Turkana in Kenya. Pentru transportul turbinelor au fost necesare cateva mii camioane care au inaintat drum lung, si, in plus, de-a lungul drumului mai trebuie sa fie intariti si finalizati pilonii de poduri si soseaua. In afara de aceasta, zona mai sus mentionata este faimoasa pentru banditii care opereaza aici, iar majoritatea localnicilor poarta pusti AK-47, prin urmare si securitatea este o problema.
LTPW mai trebuie sa proiecteze fire de transmitere a electricitatii si numeroase statii transformator, iar apoi centrala electrica eoliana va fi unita de reteaua electrica nationala. LTWP deja s-a angajat ca va furniza electricitate celor cateva orasele din vecinatate. Si aceste cateva localitati se bazeaza pe electricitatea produsa de instalatii electrice.
La sfarsitul anului 2008, capacitatea echipamentelor de energie eoliana a Africii avea deja 593 de MW. Dar situatia nu are precedent. Egipt deja a transmis ca proiectul este ca pana in anul 2020 sa aiba 7200 MW de energie electrica eoliana. Aceste potentiale energii vor putea satisface 12% din cererea de energie electrica a tarii mai sus mentionata. Maroc are acelasi scop, si anume sa satisfaca 15% din necesitatea electrica a intregii tari. Africa de Sud si Kenya, desi inca nu si-au comunicat propriile planuri pe termen lung, situatia de lipsa severa de energie electrica, si potentialul lor separat de 60000 MW si respectiv 30000 MW de energie electrica eoliana si alti factori vor face ca instalatiile de energie electrica eoliana sa se dezvolte vertiginos.
Cota carbunelui scade pe piata in comparatie cu cresterea zilnica a investitiilor, si prin urmare alte potentiale forme de energie din categoria celor regenerabile se nasc in prezent.
Kenya are in proiect sa dezvolte rapid si alte zone de energie geotermala. In acelasi timp, in vecinatate de Great Rift Valley si Djibouti, se incearca scoaterea la iveala a potentialelor proprii. Dupa progresul tehnic si scaderea costului de productie, soarele de asemenea va deveni obiectul dezvoltarii lor. Germania deja a comunicat ca va construi in
Sahara un parc cu energie solara in valoare de 565 de miliarde de dolari.
Presedintele Asociatiei Eoliene a Africii a spus: „In viziunea Africii, energia solara este metoda ultima de rezolvare, cu toate acestea (din motivul costului de productie), noi, probabil, ca ar trebui sa mai asteptam cateva zeci ce ani.”
http://www.chinadialogue.net/article/show/single/ch/3222-Africa-looks-to-the-sun-and-wind
