Agarikon: ciupercile antice care uimesc medicina moderna

0
32
Agarikon: ciupercile antice care uimesc medicina moderna

Majoritatea medicamentelor moderne isi au originea in natura. Desi unele ciuperci au fost folosite in terapii de mii de ani, inca descoperim potentiale medicamente ascunse in interiorul lor. Pentru multi ani, Paul Stamets specialist ciuperci si membru al Scolii Medicale din Arizona, a studiat Agarikon, o ciuperca neobisnuita, originara din padurile de conifere ale Americii de Nord si Europei.

 

Agarikon supravietuieste timp de multi ani si emite spori prin porii albiciosi de dedesubtul ei, in fiecare vara. Aceasta ciuperca in forma de stup ar putea fi cea mai longeviva ciuperca din lume, crescand in padurile de conifere temperate din California de Nord, Orgeon, Washington si British Columbia, relateaza Huffingtonpost.com.

Aceasta specie supravietuieste, in mod precar, si pe copacii vechi de larice din Alpii sloveni, in apropiere de granita cu Italia si Austria.

Agarikon are doua denumiri stiintifice: Laricifomes officinalis, nume preferat pentru acele specimene intalnite pe copacii de larice (specii Larix) si Fomitopsis officinalis, care se aplica pentru ciupercile gazduite de brad, molid si cucuta.

Micologii de la asociatia Fungi Perfecti detin o “biblioteca” cu 44 de tulpini provenite de la aceste ciuperci rare care au fost colectate din jurul lumii de-a lungul ultimilor 20 de ani.

 

Fizicianul grec Dioscoride a descris Agarikon ca “elixirul unei vieti lungi” (elixirum ad longam vitam) in anul 65 i.Hr. in “Materia Medica”, primul manual naturist cunoscut, care avea inregistrate remedii pentru lupta impotriva bolilor.

Din punct de vedere istoric, Agarikon a mai fost cunoscuta si sub numele de  “chinina de lemn” datorita gustului sau puternic amarui, dar nu trebuie confundata cu chinina adevarata, care este diferita in ceea ce priveste compozitia chimica.

In Grecia antica, Agarikon era recomandata pentru tratarea bolilor respiratorii, transpiratiilor in timpul noptii si pentru afectiunea numita mai tarziu tuberculoza.

Impreuna cu Institutul de Cercetare a Tuberculozei din cadrul Universitatii Illinois din Chicago, cateva specimene au fost supuse unor teste privind bacteria de tuberculoza. Directorul institutului, doctorul Scott Franzblau si studentul sau Chang-Hwa Hwang, au identifcat doua noi anticoagulante unice in Agarikon, ceea ce a demonstrat activitatea anti-tuberculoasa a ciupercii.

Acesti compusi purificati se afla foarte aproape, ca potenta si eficacitate, de ceea ce numim noi astazi “medicamente”. Totusi, structurile lor chimice ar putea fi imbunatatite pentru a obtine efecte biologice mai mari. Acest efort ar putea transforma compusii intr-un potential mijloc de combatere a tuberculozei, boala rezistenta la o multime de medicamente si care este greu de combatut, chiar si in prezent.

Agarikon nu este doar un puternic agent antiinflamator si antibacterian, extractele sale au de asemenea si proprietati antivirale demonstrate.

 

Din 11 tulpini de Agarikon din America de Nord care au fost testate, cateva au evidentiat o activitate exceptional de puternica impotriva unor virusi precum variola, gripa porcina (H1N1) si aviara (H5N1), si cei de herpes (HSV1, HSV2).

Cel mai recent, o echipa de cercetatori rusi a confirmat activitatea antivirala puternica a ciupercii Agarikon impotriva virusului gripal H5N1 si a descoperit ca aceasta nu este toxica pentru celulele umane.

Faptul ca Agarikon este activa atat impotriva virusilor, cat si impotriva bacteriilor, sugereaza faptul ca poate furniza un scut biologic natural impotriva posibilelor infectii si a bolilor transmisibile. De aceea, in laboratoarele de cercetare, efectele si proprietatile ciupercii Agarikon continua sa fie analizate.

“Sunt convins ca Agarikon si alte ciuperci polipore detin proprietati medicinale nedescoperite inca, ce au o valoare inimaginabila. Daca proprietatile antivirale ale ciupercii se dovedesc a fi eficiente in testele clinice, nu cred ca este o exagerare sa spunem ca trebuie salvate padurile vechi, acest aspect reprezentand o problema de aparare nationala. Din moment ce virusii nu au limita, Agarikon ne-ar putea ajuta sa ne aparam impotriva pandemiilor globale, fie ca aceste furtuni virale iau nastere in natura sau din cauza terorismului biologic”, scrie doctorul Nathan Wolfe in cartea sa“Furtuna virala: orizontul unei ere pandemice”.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here