Femierii trebuie sa se adapteze din mers la noile conditii climatice, altfel nu vor mai putea sa faca agricutura in urmatorii ani

0
22
Femierii trebuie sa se adapteze din mers la noile conditii climatice, altfel nu vor mai putea sa faca agricutura in urmatorii ani

Ion Voinea, director de productie la KWS, spune ca femierii trebuie sa se adapteze din mers la noile conditii climatice. Altfel, nu vor mai putea sa faca agricutura in urmatorii ani.

Aflati din interviul acordat Agrointel pe e-mail de catre directorul KWS cum a afectat incalzirea globala agricultura romaneasca si cum ar putea sa se protejeze fermierii romani.

Agrointel: Agricultura conservativa poate fi o solutie pentru combaterea schimbarilor climatice?

IV: Agricultura conservativa va trece de la o varianta specifica la o obligativitate. Fermierii vor invata pe propriul buzunar cat de important este sa pastreze in sol putina apa pe care natura o mai ofera, vor invata cat de important este sa menti aceasta apa in sol cu orice chip si cu orice pret, vor invata ca in acelasi timp cu recoltarea sa pregateasca terenul pentru urmatoarea cultura si sa mobilizeze solul in asa fel incat vantul si soarele sa scoata cat mai putina apa sau sa nu il mobilizeze de loc ci sa semene direct, acolo unde solul va permite acest mod de lucru si unde culturile vor fi cele care pot fi semanate asa.

Vor invata sa semene rapita inca din a doua parte a lui august, pe terenul pregatit imediat dupa grau, cu cat mai putine treceri si cu utilajecare sa inchida cat mai bine capilarele, sa opreasca cat de mult posibil evaporatia, pentru ca ploile ce vor veni vor fi atat de mici incat o noua mobilizare a solului sa le piarda, dar vor fi totusi atat de mari cat sa permita rasarirea. Managementul buruienilor se va face avand grija ca ele sa nu mai consume din ceea ce revine plantei de cultura iar eventuala mobilizare a solului sa nu amplifice evaporatia ci sa o blocheze.

Fertilizarea se va face in armonie cu natura, amelioratorii vor cauta solutii care sa minimizeze consumul plantelor si sa maximizeze valorificarea resurselor in produsul final. Toate acestea sunt nu doar posibile, sunt obligatorii pentru ca fara o agrotehnica conservativa care sa pastreze apa si nutrienti in sol, sa regenereze forta solului, fara o genetica focusata pe realitati, fara specialisti de mare performanta, fara un sistem de lucru care sa integreze cultivarea plantelor intr-un proces conservativ, evolutiv si armonios, in care natura sa dea, dar sa si primeasca pe masura, nu se va mai putea face agricultura.

Agrointel: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta agricultorii romani din cauza schimbarilor climatice?

IV: Schimbarile climatice datorate incalzirii globale isi fac simtita prezenta mai intai in agricultura, pentru ca agricultura depinde in primul rand de vreme. In ultimii ani, cu o viteza care trebuie sa inspaimante factorii decidenti, se manifesta foarte clar o schimbare a climatului care pune omenirea in fata unor mari provocari legate de adaptare, de masuri care sa amelioreze fenomenul, de decizii privind viitorul omenirii.

Iernile, care incep prin a fi de fapt toamne calde si lungi pana pe la jumatatea lui decembrie, sunt mai sarace in precipitatii, cu temperaturi extreme, cu vanturi care matura zapezile din camp. Caldura de pana la jumatatea lui decembrie ajuta culturile de toamna sa se dezvolte, compenseaza cumva semanatul mai taziu datorat lipsei de apa, dar urmate de temperaturi extrem de scazute, venite brusc, de multe ori fara strat de zapada, creaza mari probleme intru-cat gasesc culturile de rapita si cereale de toamna insuficient de calite, insuficient de pregatite sa reziste la inghet.

Regimul pluviometric scazut din perioada de iarna, viscolele care indeparteaza zapada din camp si uneori, incalzirea brusca in primavara, care nu permite apei sa se inmagazineze in sol, sunt factori care saracesc rezerva de apa din sol necesara dezvoltarii culturilor de toamna si infiintarii celor de primavara. In ultima perioada de timp, primaverile sunt tot mai scurte, cu o trecere aproape brusca de la temperaturi scazute la temperaturi de peste 30°C, care in mod cu totul nefiresc, apar inca din prima jumatate a lunii mai, ingheturile tarzii sunt tot mai dese, iar vanturile din ce in ce mai frecvente si mai intense, mijlocesc evaporarea rapida a apei din sol.

Toate acestea influenteaza dezvoltarea culturilor la reluarea vegetatiei datorata secetei pedologice induse si a regimului termic nefavorabil, provoaca daune prin afectarea organelor florale de catre ingheturile tarzii, mai ales la rapita, au un impact nefavorabil in formarea recoltei prin limitarea numarului de boabe dar si prin umplerea insuficienta a cestora la rapita si cereale.

Datorita incalzirii brusce si excesive din mai se ajunge la scurtarea drastica a perioadei de vegetatie. Biologia daunatorilor se modifica datorita acestor fenomene climatice, frecventa si virulenta atacului de insecte este din ce in ce mai greu de controlat. La culturile de primavara pregatirea patului germinativ si semanatul sunt din ce in ce mai dificile datorita reducerii perioadei de timp in care acestea se pot face in conditii bune si datorita uscarii rapide a stratului superficial de sol.

Temperaturile care se schimba foarte rapid, diferentele foarte mari de temperatura dintre zi si noapte, alternarea in perioade foarte scurte a temperaturilor scazute cu cele ridicate si invers, provoaca de multe ori blocaje in asimilarea unor elemente minerale, incetinesc sau chiar blocheaza dezvoltarea tinerelor plante.

Incalzirea excesiva din a doua jumatate a lunii mai, in perioada de crestere vegetativa intensa, stanjeneste planta de cultura si favorizeaza cresterea buruienilor. Aplicarea erbicidelor postemergente, in perioade care devin din ce in ce mai calde, favorizeaza aparitia fitotoxicitatilor stresand, uneori ireversibil, culturile.

In vara, aparitia perioadelor caniculare din ce in ce mai devreme are un efect nefavorabil asupra fecundarii, stiuta fiind sensibilitatea polenului la temperaturile ridicate. Perioadele in care canicula se instaleaza in mai mult de trei-cinci zile consecutive, sunt din ce in ce mai multe si mai lungi, producand efectul de arsita care se manifesta prin uscarea aparatului foliar chiar si in coditiile unei suficiente aprovizionari cu apa a solului.

Nu putine sunt solele unde vara putem sa observam uscarea plantelor de la varf catre baza chiar si cand rezerva de apa din sol ar putea fi suficienta supravietuirii. In ultimii ani s-a observat ca sunt veri in care unor perioade excedentare in precipitatii, de regula in mai-iunie, le urmeaza perioade extrem de lungi din iulie, august si in multe locuri si septembrie in care ploile semnificative raman amintiri.

Seceta extrema afecteaza si zone geografice care altadata nu se confruntau cu astfel de fenomene (Transilvania, nord vestul tarii si zone extinse din nordul Moldovei). Seceta instalata din iulie blocheza dezvoltarea plantelor, iar acolo unde mai exista reserve de apa pentru supravietuire, productiile obtinute sunt mult prea mici fata de potentialul culturii respective. Deasemenea infiintarea culturii de rapita a devenit o provocare deosebita pentru fermieri datorita lipsei de apa din sol.

Toamnele foarte secetoase stajenesc sau intarzie foarte mult semanatul rapitei si a cerealelor. Culturile debilizate de seceta sunt invadate de buruieni din ce in ce mai rapace si de daunatori din ce in ce mai multi si mai virulenti. Prelungirea perioadei calde, in toamna, fara un aport de apa suficient nu permite pregatirea corespunzatoare a culturilor pentru iernare.

Agrointel: Sa ne asteptam la o agravare in perioada urmatoare?

IV: Schimbarile climatice reprezinta un proces cu o evolutie mai mult sau mai putin previzibila, cu etape care, in mare, sunt prognozabile, la care in ultimii ani, foarte ingrijorator a devenit ritmul accelerat in care se manifesta. Daca in 2005, in urma unui studiu climatic, am observant ca in Baraganul de sud-est, la Statiunea Agricola Marculesti, ca temperatura medie anuala era cu 0.6°C mai ridicata decat media multianuala, in 2012 incepand din martie, in aceeasi locatie, temperaturilemedii lunare au fost mai ridicate decat media multinationala: cu 3,4°C in aprilie, 1,1°C in mai, cu 2.6°C in iunie, in iulie cu 4,0°C, august cu 1,9°C, septembrie cu 2,0°C, octombrie cu 3,0°C, iar noiembrie cu 1,9°C.

Aceasta crestere excesiva a temperaturilor din perioada de vegetatie s-a produs dupa o iarna in care, in ianuarie temperatura medie lunara a fost mai scazuta cu 0,5°C decat media multianuala, iar in februarie cu nu mai putin de 4,5°C. Acestea sunt dovezi ale alterarii rapide ale climatului in cea mai productiva arie agricola din Romania.

Agrointel: Cum pot fi combatute aceste schimbari climatice?

Schimbarile climatice nu pot fi combatute. Eforturile tuturor trebuiesc concentrate in temperarea ritmului de evolutie al acestor schimbari, in adaptarea noastra la noile conditii si in combaterea efectelor schimbarilor climatice. Agricultorii au la indemana o serie de oportunitati in lupta cu efectele schimbarilor climatice. Aceste oportunitati sunt de natura organizatorica, tehnologica si genetica si trebuie sa se foloseasca de ele in mod inteligent, primtr-un complex de masuri activitati curajoase si inovative, pentru a reusi adaptarea la noile realitati.

Organizarea activitatii in ferme asa incat fluxul tehnologic sa se armonizeze cu conditiile climatice, alegerea variantei tehnologice cea mai potrivita si nu in ultimul rand, alegerea in deplina cunostiinta de cauza a soiului sau hibridului cel mai bine adaptat, sunt masuri care pot asigura rezultate foarte bune in conditii climatice care nu se pot controla dar ale caror efecte se pot preveni si atenua.

Nici una din aceste masuri aplicata unitar nu va avea succes pentru ca nici o masura organizatorica sau tehnologica nu pot suplini comportamentul genetic al unui cultivar, asa cum nici cel mai permisiv soi sau hibrid nu performeaza in afara unei tehnologii de cultura adaptata si aplicata perfect. Nimeni nu se astapta ca amelioratorii dea vreodata o planta care sa traiasca si sa produca fara a consuma apa, fertilizanti si performeze in orice regim temic. Adaptarea paletei de culturi si a materialului biologic specific la conditiile concrete, sistema de masini potrivita tehnologiei de cultura aleasa, o organizare care sa permita executarea la momentul optim a lucrarilor si nu in ultimul rand o pregatire agronomica temeinica si flexibila, mereu perfectionata, sunt cheile succesului fermierului roman in conditiile acestea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here