Agricultura dintre blocuri a salvat Cuba

Gradinile amenajate pe spatiile verzi urbane produc astazi 3,4 milioane tone de legume si fructe.

Agricultura cubaneza se bazeaza exclusiv pe metode organice, prin utilizarea de ingrasaminte naturale. Solutia a fost adoptata imediat dupa destramarea Uniunii Sovietice, care asigura peste 60% din importurile de alimente din Cuba si toate ingrasamintele chimice utilizate in agricultura.

Sistarea furnizarii de petrol catre tara lui Fidel Castro a facut aproape imposibil transportul legumelor si fructelor de la fermele din zona rurala catre locuitorii oraselor. Riscul unei crize generalizate in asigurarea hranei populatiei a fost depasit prin dezvoltarea agriculturii urbane.

Inainte de caderea Blocului Comunist, URSS a jucat un rol foarte important in sustinerea agriculturii cubaneze. Pe de o parte, principalul produs al Cubei – zaharul – era cumparat de rusi la un pret de cinci ori mai mare decat cel al pietei, iar, pe de alta parte, ingrasamintele chimice furnizate de rusi contribuiau masiv la dezvoltarea agriculturii din Cuba.

Astfel, Cuba aducea anual din URSS mai mult de 1,3 milioane tone de ingrasaminte chimice pentru a le folosi in agricultura. Mai mult decat atat, aproape 65% din alimente si 90% din petrolul din Cuba proveneau din URSS. De aceea, caderea Uniunii Sovietice a determinat un soc pentru sectorul agricol si alimentar al Cubei, in numai patru ani productia agricola cubaneza inregistrand o scadere de 54 de procente. Perspectivele sumbre indicau riscul unei crize generalizate.

Potrivit unui raport al Organizatiei Natiunilor Unite, consumul de calorii in Cuba scazuse semnificativ, de la 2.600 de calorii pe cap de locuitor, in anii 1980, pana la 1.000 – 1.500, in 1993. Riscul de a aduce populatia cubaneza in pragul foametei era accentuat si de lipsa petrolului, care ar fi fost necesar pentru transportul alimentelor spre orase.

Agricultura ecologica de nevoie

In aceste conditii, strategia adoptata pentru solutionarea acestei crize viza prioritizarea productiei de alimente si incurajarea dezvoltarii micilor fermieri. Totodata, sistarea importului de ingrasaminte chimice rusesti a determinat reorientarea specificului agricol catre profilul bio. Pentru a asigura necesarul de hrana pentru populatie, productia agricola a Cubei trebuia sa fie dubla, dar folosind compost in loc de ingrasaminte chimice.

Oamenii au fost incurajati sa se mute de la orase la sate, iar cercetatorii, impreuna cu fermierii, au pus bazele noii politici agricole, care a asigurat independenta producatorilor de industria chimica. Ingra-samintele naturale si biopesticidele au fost numai doua din elementele agriculturii organice care aveau sa asigure Cubei atat iesirea din criza, cat si premizele unei vieti tot mai sanatoase pentru locuitori.

Cele peste 220 de centre de biopesticide ofera acum agricultorilor cubanezi alternative naturale pentru inlaturarea insectelor care distrug recoltele. De asemenea, tara a dezvoltat o adevarata industrie a vermi-compostului (ingrasamant natural produs din deseuri cu ajutorul ramelor). Peste 200 de centre produc, in prezent, acest ingrasamant miraculos, mult mai eficient decat azotatii sau fosfatii.

Fermele urbane produc legume si fructe

Pentru populatia urbana, salvarea a venit prin infiintarea de ferme agricole in orase. Cubanezii le numesc „organoponicos” si, indiferent ca sunt mari sau mai mici, toate au la baza doua principii – sa utilizeze metode organice si sa raspunda nevoii de hrana a locuitorilor. Marimea acestora variaza de la cativa metri patrati pana la doua hectare, fiind situate pe terenurile virane din orase, in locul unor foste parcari pentru masini, in spatiul dintre strazi sau chiar pe acoperisul cladirilor.

Toate furnizeaza legume si fructe suta la suta naturale – de la fasole, rosii, salata verde, vinete sau ceapa, pana la banane si mere, pe care populatia din orase nu isi permite sa le transporte de la distante mari. Procesul de dezvoltare a fermelor urbane a fost unul rapid. Acum, in cele 7.000 de gradini lucreaza peste 200.000 de cubanezi, care produc 3,4 milioane de tone de legume si fructe pe an.

Speranta de viata in Cuba e mai mare ca in SUA

Implementarea metodelor agricole organice si fermele agricole urbane nu au rezolvat pe deplin nevoile alimentare ale Cubei, dar au scazut presiunea asupra importurilor, reusind sa raspunda unor nevoi imediate ce vizau hrana zilnica a populatiei. Mai mult decat atat, efectele benefice ale agriculturii bio asupra sanatatii populatiei au fost confirmate de statistici.

Astfel, consumul de calorii a revenit la media de 2.600 de unitati pe cap de locuitor, iar proportia populatiei cubaneze subnutrite a scazut, in zece ani, de la opt la trei procente. De asemenea, situatia din Cuba in ceea ce priveste rata mortalitatii infantile si speranta de viata este superioara celei din Statele Unite ale Americii.

„Nimic nu e perfect, dar solutia adoptata de cubanezi a fost cea mai potrivita, pentru ca, in acea situatie de criza, ei au ales exploatarea resurselor din interior. Mai mult, cubanezii au avantajul extraordinar de a fi atat de aproape de alimentele pe care le consuma in fiecare zi, iar noi, de cele mai multe ori, ne intrebam de unde provine mancarea pe care o consumam”, spune un expert in biologie de la Universitatea din Essex.

In Havana, gradinile asigura 90% din necesarul de vegetale

Havana, cel mai mare oras din Cuba, care adaposteste aproximativ 20% din populatia tarii, a simtit cel mai acut efectele crizei economice determinate de caderea URSS. In conditiile declinului productiei agricole si lipsei combustibilului necesar transportului de alimente, in Havana anilor „90 s-au dezvoltat mai bine de 25.000 mici ferme agricole pentu cultivarea legumelor si fructelor.

In prezent, mai mult de 90% din fructele si legumele proaspete pe care le consuma locuitorii Havanei provin din cele peste 200 de gradini urbane infiintate in capitala Cubei. Fermele din Havana ocupa aproximativ opt procente din suprafata orasului.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *