Din cauza etanolului pentru automobile, valoarea financiara a hranei va creste dramatic inca trei ani.
Criza petrolului a generat, pe plan mondial, o goana nebuna dupa noi tehnologii si noi combustibili. Cercetatorii cauta solutii prietenoase cu mediul, capabile sa-i permita omenirii sa-si pastreze luxul de a folosi avioane si masini. Producerea de alcool pentru rezervoarele miliardelor de motoare flamande a blocat insa o buna parte din fostele terenuri destinate plantelor alimentare. Din acest motiv, hrana ne va costa mai mult.
Initial, oamenii de stiinta au optat pentru folosirea hidrogenului pe post de combustibil. S-au identificat cateva saruri pe baza de argint care pot extrage hidrogenul din apa, s-au testat cateva motoare, dar marii producatori de autovehicule s-au lovit de un zid: pretul. Sigur, daca cineva ar fi dispus sa produca masini azi, pe banii lui, si sa astepte castigul abia peste un deceniu, n-ar fi nicio problema. Dar patronii s-au invatat sa castige mult si repede, fara sa schimbe in mod esential tehnologia de fabricatie. Prin urmare, ideea cu hidrogenul s-a cam dezumflat.
Alcoolul nu presupune schimb de tehnologie
Mult mai simplu este sa folosesti, in loc de benzina sau motorina, alcool. Tehnologiile nu se schimba aproape deloc, stiut fiind ca motoarele diesel merg foarte bine si cu ulei, daramite cu alcool. Prin urmare, tuica inzestrata cu cifra octanica este, pentru multi producatori de autovehicule, o solutie mai la indemana.
Si, cum mainile acestea sunt si cele cu multi bani, pe foarte multe terenuri din lume, inclusiv din Rusia si China, s-au plantat cereale destinate producerii de alcool. Guvernele au programe ample de favorizare a culturilor ce genereaza combustibili alternativi benzinei, adica etanol sau uleiuri, pe motiv ca e necesar sa reducem incalzirea globala prin diminuarea poluarii.
Si, desigur, pana la un punct, aceasta politica e corecta. Gazele de esapament au devenit o mare problema, mai ales pentru locuitorii marilor orase. Dar, in numele reducerii emisiilor de carbon, e oare intelept sa reducem productia de alimente?
Inflatie structurala pentru alimente
Suna pompos, dar asa a denumit actuala criza de produse alimentare Indra Nooyi, presedintele executiv al concernului PepsiCo, unul dintre cele mai mari din lume specializat in comertul cu astfel de produse. Intr-un interviu acordat cotidianului britanic „The Times”, Nooyi declara limpede: „Cresterea preturilor la alimente va continua inca vreo doi-trei ani, pentru ca inflatia structurala nu poate disparea de la sine.
Cat timp guvernele vor acorda subventii pentru culturile ce produc etanol, piata alimentelor va oferi din ce in ce mai putine produse, iar preturile vor creste rapid”. Si iata un exemplu: productia de porumb. In ultimele 12 luni, pretul laptelui s-a dublat.
Nu pentru ca fermierii ar fi devenit peste noapte mai lacomi, ci pentru ca pretul furajelor a crescut foarte mult. Porumbul, folosit pentru producerea etanolului, n-a mai ajuns si pentru hrana vitelor. Prin urmare, s-a scumpit laptele. Apoi ouale si carnea de pui, din acelasi motiv. Ca sa scada la loc aceste preturi, ar trebui sa se ieftineasca porumbul.
Dar nu numai el. Toti fermierii folosesc, deocamdata, combustibili pentru incalzirea grajdurilor, pentru ca asa ii obliga legea, sa fie omenosi cu animalele. Corect! Dar pretul petrolului a juns si el la 100 de dolari barilul. Prin urmare, si transportul alimentelor costa mai mult. Prin urmare, criza alimentelor a inceput si pentru a fi stopata ar trebui sa rezolve cineva aceste probleme. Dar cine?
Alte politici guvernamentale
Doamna Indra Nooyi spune ca vina le apartine guvernelor care s-au grabit sa subventioneze culturile de cereale destinate producerii de etanol. Ea e convinsa ca marile concerne alimentare vor gasi solutii de supravietuire. O vreme, suplimentul din costuri ar putea fi acoperit, prin fuzionarea a doua companii rivale. De exemplu, PepsiCo ar putea sa dea mana cu Danone, semnand un parteneriat ce ar uniformiza cresterile de preturi. Dar acest gen de rezolvari pe termen scurt nu sunt solutii pentru cauza problemei.
Si alti lideri de mari companii, mai ales americane, sunt ingrijorati. Carl Weinberg, de la High Frequency Economics, prezice ca inflatia produselor alimentare se va accentua, mai ales dupa ce a fost limpede ca strategia Chinei nu prevede, deocamdata, cresteri de productie in industria alimentara. Si Kevin Logan, renumit economist de la banca de investitii Dresdner Kleinwort, prezice o crestere a preturilor la alimente si energie, care va genera o accentuare a inflatiei cu cel putin 2,5% in 2008.
Toti recomanda schimbarea politicilor menite sa reduca poluarea. Dar, teoretic vorbind, asta nu se poate. Prin urmare, daca vrem sa avem aer curat, trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca vom fi nevoiti sa mancam mai putin si sa mergem mai mult pe jos. Ceea ce, la drept vorbind, nici nu e chiar atat de rau.
Sursa: Adevarul
