Alesii maramureseni isi uita istoria trista, la 12 ani de la dezastrul cu cianuri de la Baia Mare

Alesii maramureseni isi uita istoria trista, la 12 ani de la dezastrul cu cianuri

Cu 12 ani in urma, la 30 ianuarie 2000, avea loc accidentul de la SC Aurul Baia Mare, cand ruperea digului de la iazul de la Bozanta a dus la poluarea raului Lapus, Tisa si apoi a Dunarii, cu circa 100.000 metri cubi de ape incarcate cu cianura si metale grele.

Evident, pentru autoritatile locale si judetene evenimentul dezastruos de atunci a fost trecut intr-o pagina a uitarii, astfel ca, in afara de cei cativa protestari care au comemorat intamplarea din 2000, duminica, in Piata Revolutiei, nimeni nu s-a gandit macar la un simpozion sau o cuvantare despre acel accident atat de trist. Despre vreun studiu asupra mediului din apropierea iazului, nici nu mai vorbim.

La 12 ani de atunci, rusii de la Romaltyn se pregatesc intens de o noua tura de cianura la Baia Mare, urmand ca noi, cei multi, sa primim asigurari ca totul este in regula. Dar pana atunci, sa vedem ce au spus cei care ne reprezinta.

“Daca e vorba de meteo, cred ca a fost cea mai scazuta temperatura din Maramures. (n.r. prefectul afla raspunsul) A, imi pare rau, nu mai stiam. Avand in vedere ca a avut consecinte transfrontaliere, nu este de dorit niciodata un asemenea eveniment. Orice poluare, cat e de mica, nu este buna niciodata”, a declarat prefectul Sandu Pocol.

Intrebat de ce nu s-a organizat nicio forma de comemorare a accidentului, Pocol a spus: “va dati seama, atatea am avut, si ieri am fost pe la fondul funciar, nu m-am gandit, va spun sincer. De ce sa fiu mincinos, chiar nu m-am gandit”.

Luat prin surprindere a fost si viceprimarul Dumitru Matei: “In 30 ianuarie? Nu-mi dau seama acuma…”, care, dupa ce a aflat raspunsul, a preconizat un viitor incert pentru comunitatea baimareana.

“Dezastrul a fost mult mai mic decat cel care se va intampla daca Romaltyn va porni activitatea. Ei se pregatesc sa deschida, instalatiile sunt gata. In Ucraina exista halde de steril, iar ce au acolo, din cate stiu eu, le ajunge pentru 10 ani. Ce au aici, in Romania, la Baia Sprie, termina intr-un an si ceva, deci ar insemna sa aduca si din alte parti”, a marturisit Matei.

Unii s-au speriat atat de tare incat, in momentul in care au auzit intrebarea, le-a pierit brusc pofta de conversatie.

“Va sun in zece minute. Nu pot vorbi chiar acum. Sunt la masa cu cineva, dar revin eu cu un telefon. (n.r. dupa aproximativ un sfert de ora Pavel Horj ne-a sunat) Am vrut sa ma informez dar nici cei de la masa nu stiau. Ma puteti ajuta? (ZiarMM.ro: Este vorba despre poluare). A fost ceva… ceva… Atunci s-o fi rupt barajul ala? (ZiarMM.ro: Anul 2000, societatea Aurul va spune ceva?) A… atunci a fost poluarea aia mare. Imi cer scuze pentru ignoranta”, a declarat deputatul liberal Pavel Horj.

“Nu imi amintesc ce s-a intamplat in 30 ianuarie. (ZiarMM.ro: Ca sa va ajut va pot spune ce este legat de poluare) Atunci s-o fi rupt barajul ala de la Borsa? (ZiarMM.ro: Societatea Aurul) Aaaaa… de societatea Aurul? S-au spart conductele alea de evacuare care duceau la Bozanta. Nu tin minte data asta neaparat. S-a intamplat undeva prin 2000, nu?”, a declarat senatorul liberal Liviu Pasca.

Prefectul judetului in timpul evenimentelor din 2000, actualul senator, democrat-liberalul Gheorghe Barlea spune ca dupa producerea accidentului a trait o presiune de-a dreptul sufocanta.

“Nu-mi dau seama… Sigur, a fost un moment extrem de dificil atunci, pentru ca a fost un accident fara precedent. Am fost luati prin surprindere, oarecum, si de circumstantele meteo, care au grabit topirea zapezii si s-a creat un surplus de debit de apa in iazurile miniere. Dificultatile au fost enorme si datorita faptului ca, prin intermediul mass-media, subiectul a fost externalizat, si nu numai noi, cei din Baia Mare, ci si Romania, trebuia sa dea in mod constant explicatii organismelor internationale.

Imi aduc aminte ca am trait intr-o presiune cu totul extraordinara, zilnic erau comisii ale UE, comisii ONU, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, care faceau o presiune extraordinara. Subiectul a fost grav, dar dimensiunile au fost amplificate printr-o exploatare mediatica excesiva. Noi am reusit sa luam la timp masuri, dar asta nu inseamna ca evenimentul n-a fost semnificativ, motiv pentru care l-am si tratat cu toata responsabilitatea.

Din pacate, el are efecte si astazi, pentru ca, dupa cum vedeti, se discuta foarte serios in ceea ce priveste folosirea cianurii in tehnicile de obtinere a aurului. In concluzie as vrea sa cred ca, in calitate de prefect, impreuna cu cei de la ISU, impreuna cu Consiliul Judetean, cu Ministerul Mediului, am reusit sa depasim cu mult echilibru un moment dificil”, a afirmat Gheorghe Barlea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *