Alimentează localurile de lux cu ouă de prepeliţă

10 Mar 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Email Tipareste

oua, prepelite, restaurante

În Siliştea Snagovului, lângă Capitală, soţii Mihai şi Silvia Popescu cresc de 10 ani prepeliţe care ajung pe mesele oamenilor cu bani, dar şi a celor care vor să se trateze cu ouăle micuţelor păsări. Totul a început cu câteva potârnichi cumpărate de la Obor cu câteva sute de mii de lei vechi. Acum, cei doi crescători fac bani frumoşi de pe urma lor.

La câţiva kilometri la nord de Bucureşti, pe un drum plin de gropi şi de noroaie, se află localitatea Siliştea Snagovului, unde locuiesc atât ţărani get-beget, care trăiesc de pe o zi pe alta de pe urma agriculturii, dar şi milionari în euro, ale căror vile impunătoare parcă se-nvârtesc după soare. Aici locuiesc şi soţii Silvia şi Mihai Popescu de mai bine de 17 ani, de când s-au hotărât să fugă de poluarea şi de zgomotul din Bucureşti şi „să se facă ţărani”.

„Am venit aici ca să mor”, îşi începe povestea Mihai Popescu, în vârstă de 59 de ani. „În urmă cu 17 ani, doctorii mi-au spus că mai am doar şase luni de trăit dacă nu mă menajez, deoarece aveam un ulcer extrem de avansat făcut pe fond nervos. Am decis să vând tot la Bucureşti şi să mă mut aici”, povesteşte Popescu. Înainte de a se muta la ţară, soţii Popescu se ocupau cu comerţul, având mai multe magazine în Bucureşti.

„Am închis magazinele, am venit la ţară şi am ţinut-o numai în petreceri. Numai că am ţinut-o aşa vreo cinci ani şi vedeam că nu mai mor”, povesteşte, râzând, Popescu. „Dacă nu avea crapul cel puţin şapte kilograme nu-l cumpăram”, îşi aminteşte şi Silvia (52 de ani) de chefurile de odinioară.

Din negustori, fermieri

Văzând că banii încep să se termine şi plictisindu-se de atâta distracţie, cei doi soţi s-au hotărât să devină antreprenori. Mai întâi au avut o sticlărie, iar ulterior au deschis un atelier de mobilier din răchită. Ambele afaceri le-au închis din cauza lipsei de personal calificat.

Într-o zi, doamna Silvia, mare iubitoare de animale, s-a dus la Obor, unde a văzut un negustor care vindea prepeliţe. A venit acasă şi l-a bătut la cap pe bărbatul ei, până când acesta i-a cumpărat şi ei câteva prepeliţe pe care a plătit câteva sute de mii de lei vechi.

„Auzisem că ouăle de prepeliţă sunt bune pentru stomac şi mâncam în fiecare dimineaţă câte cinci, pe stomacul gol. După ceva vreme, observam mereu că dispăreau ouăle. Nu ştiam ce se întâmplă… Asta până într-o dimineaţă când am găsit casa plină de pui mici de prepeliţă”, povesteşte bărbatul. Asta pentru că Silvia îşi cumpărase un mic incubator în care a pus la clocit, pe ascuns, 60 de ouă.

„Puişorii erau atât de mici şi de frumoşi, încât am zis că vreau să cresc toată viaţa prepeliţe”, spune Silvia.
„Am luat o cutie de placaj, un termostat de la un fier de călcat şi o tavă de chec şi am încropit repede o eleveză (n. red. - aparat metalic folosit pentru creşterea artificială a puilor)”, completează Mihai. Şi uite-aşa, înmulţind ouăle mereu, soţii Popescu şi-au transformat podul casei într-o adevărată fermă, unde cresc câteva mii de prepeliţe.

Ferme pe balcon

Între timp, soţii Popescu şi-au divizat afacerea: Silvia se ocupă cu creşterea, înmulţirea şi comercializarea păsărilor şi a ouălor, iar Mihai s-a specializat în tehnologie. În garajul pe care l-a transformat în atelier, confecţionează baterii (n.red. - cuşti în care se cresc păsările), pe care le vinde celor care vor să crească prepeliţe.

Clienţii, de asemenea, sunt împărţiţi în două categorii. Pe de o parte sunt proprietarii restaurantelor de lux, care cumpără prepeliţe şi ouă pentru a prepara delicatese scumpe, preferate de clienţii pretenţioşi şi cu bani. Pe de altă parte, sunt orăşenii care cresc prepeliţe chiar şi pe balconul blocului unde locuiesc. „Ca să nu mai dea banii pe ouă în magazine, preferă să ia o baterie cu 20-40 de prepeliţe. Nu miroase, nu face zgomot. Plus că, la un moment dat, ajung să vândă ouă şi pe la vecini”, explică Popescu.

O prepeliţă matură costă 10-11 lei, iar o friptură din carnea ei poate depăşi 100 de lei. Ouăle sunt vândute cu 20 de bani bucata, iar cuştile costă între 100 şi 1.900 de lei, în funcţie de capacitate.

„Sunt perioade, cum ar fi Sărbătorile de iarnă sau lunile de vară, când sunt concediile, când nu vindem nimic. Primăvara şi toamna, însă, vindem de aproximativ 60 de milioane de lei vechi pe lună”, dezvăluie Mihai Popescu.

Au trecut şi la porumbei

Devenind experţi în creşterea păsărilor, soţii Popescu s-au gândit să-şi extindă mini ferma şi cu alte păsări deosebite şi s-au apucat să crească porumbei pentru carne. „Acum avem doar câteva zeci de porumbei. Când vom ajunge la 300, ne apucăm să vindem. Ăştia sunt mai scumpi. Un porumbel se vinde cam cu 80 de lei bucata”, ne-a mai spus Mihai Popescu, care, „de distracţie”, mai creşte vreo 20 de papagali, câteva zeci de gâşte şi două găini japoneze.

Casetă tehnică
Investiţie iniţială:66 de lei
Capacitate: peste 3.000 de prepeliţe
Vânzări: 5.000-6.000 de lei/lună
Preţ prepeliţă: 10-11 lei
Preţ ouă: 20 de bani/bucată
Preţ cuşti: 100-1.900 de lei/bucată
Cost furaj: 1,7-2,3 lei/kilogram
O prepeliţă mănâncă 25 de grame de furaj pe zi

Sursa: Adevarul

Pentru mai multe informatii detaliate despre ecologie si protectia mediului, evenimente ecologice, stiri de mediu, oua, prepelite, restaurante sau voluntariat oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal EcoMagazin

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor 5000 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul comunitatii. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.