Asociat deseori cu statutul de zona defavorizata, judetul Botosani este, cel putin dintr-un punct de vedere, binecuvantat. Daca se poate spune asa… Prin amplasarea sa, este ferit de cutremure si inundatii, fenomenele in cauza afectandu-i doar „razant” pe locuitorii acestor meleaguri. Singurul fenomen mai „acatarii”, care le strica fericirea, il reprezinta alunecarile de teren.
Ultima statie – vila Vioricai Afrasinei
Unicul inamic natural al judetului din nordul tarii, fara a mai pune la socoteala saracia, il reprezinta alunecarea de teren, care, in ultimii ani, a luat din ce in ce mai mult proportii. Se manifesta pe tacute, dar sigur. Nu doar din motive naturale, si mana oamenilor aducand ceva ajutor in acest sens. Ca marturie stau zecile de vile de la iesirea din municipiu, ce se lafaiesc in toata splendoarea pe valea ce duce spre Lebada. Unde, odinioara, de-o parte si de alta a drumului, se intindeau plantatii de vita de vie. Un motiv de mandrie al botosanenilor. Si nu doar atat. O pavaza in calea eroziunii solului. „Pe vremea lui Ceausescu erau aici hectare de vita de vie. Azi, cat vezi cu ochii, doar vile de-ale barosanilor. Numai ca nu au construit cu cap. Intr-o zi o sa se trezeasca toti unii peste altii. Ultima statie va fi vila Vioricai Afrasinei”, a spus un angajat al Serviciului de Protectie Civila din cadrul Primariei.
15-20 la suta din judet afectat de alunecari
Expertii botosaneni ne-au informat ca judetul este afectat atat de alunecari de teren in curs de activare, cat si latente. „Victimele” sunt terenurile agricole, drumuri nationale, drumuri judetene, cai ferate, retele de utilitati, transport sau distributie, aflate atat pe teritoriul unor localitati urbane, dar si rurale. „In momentul de fata, pe teritoriul judetului Botosani sunt 68 de localitati rurale, doua municipii si doua orase afectate de alunecari active, in curs de reactivare sau in stare latenta. Pentru 70 la suta din suprafata totala a judetului exista riscul eroziunii de suprafata ca fenomen activ, ce poate determina complementar producerea unor alunecari de teren si 15-20 la suta din teritoriu sufera de degradari grave provocate de alunecari de teren”, ne informeaza specialistul Centrului Operational Judetean din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta „Nicolae Iorga” Botosani, Petru Palimaru. Niste procente nu tocmai imbucuratoare, care ar trebui sa puna pe ganduri autoritatile. Ca zone de risc la alunecari de teren sunt declarate municipiile Botosani si Dorohoi, iar ca orase, Darabani si Bucecea. In privinta localitatilor rurale vom mentiona doar cateva mai cunoscute, fiindca lista este destul de „generoasa”: Tudora, Sulita, Lunca, Dersca, Stauceni, Ipotesti, Paltinis, Vorniceni, Catamarasti, Broscauti, Baranca, Slobozia, Ungureni si altele.
Gara unde nu ajunge nici un tren
Calea ferata ce duce la Saveni nu a functionat nici un an, pentru ca imediat s-au produs alunecari pe terasament in zona Vlasinesti. Asa a ramas orasul Saveni singura localitate din tara cu gara in care nu ajunge nici un tren. Gara a fost inaugurata pe 5 iulie 1991 si, numai dupa un an, s-a inchis. Fara tam-tam-ul de care a avut parte la darea in folosinta. Ce trebuia sa fie si ce a ajuns? O hardughie mare si lunga, ce zace astazi in uitare. Doar porumbeii isi mai gasesc astazi adapost in fosta Sala de asteptare. O multime de sobe, numai bune de incalzit, banci mancate de cari si un cantar impodobit de praf. In rest, doar geamuri sparte si mizerie din belsug. Si toate din vina cui? Din vina inginerului proiectant, spun localnicii, fiindca a vrut sa faca economie de bani. In loc sa o ia pe vechea cale ferata prin Hanesti, a luat-o pe scurtatura, prin Vlasinesti-Dangeni. Nu a luat in calcul ca la Vlasinesti sunt alunecari de teren. Asa incat, nu peste mult timp, terasamentul a luat-o cu totul la plimbare. Nici sa te sinucizi nu poti, ca Ana Karenina, fiindca nu sunt sperante ca va trece pe la Saveni macar o drezina. Singura persoana pe care am intalnit-o in Gara Saveni era Gheorghe Pascariu, un taran din satul Petricani. „Ce faci aici?”, l-am intrebat. „Astept trenul de Bucuresti. Il astept de 15 ani si nu mai vine. Are cam mare intarziere”.
In fata naturii ramanem totusi neputinciosi
Una dintre cauzele ce stau la baza alunecarilor de teren este si cea a taierii necontrolate de copaci, autoritatile locale, reprezentantii Agentiei de protectie a mediului, cat si ai Directiei Silvice Botosani ducand in permanenta o politica pentru impadurirea masiva a terenurilor predispuse alunecarilor: terenuri degradate, zone forestiere in care s-a taiat foarte mult si zone afectate de inundatii. Autoritatile incearca sa informeze populatia asupra pericolului alunecarilor de teren, dar numai atat, fiindca impotriva naturii si ele sunt neputincioase.
Sursa: Evenimentul de Botosani
