Ambalajul ecologic ramane deocamdata o nisa pe piata locala

0
155

In ambalarea unui produs companiile va trebui sa tina cont din ce in ce mai mult de „elementul verde”, de mediu, dincolo de clasicele „sa fie ieftin, atractiv, rezistent si sa asigure un termen de valabilitate cat mai lung”.

„De fiecare data cand merg la cumparaturi si vad pe rafturile din supermarket 1.500-2.000 de produse, ma intreb de ce nu vede nimeni, dincolo de bunuri, si acelasi numar de deseuri de ambalaje.” Profesorul Michael Braungart anticipa la inceput de octombrie la Bruxelles spusele specialistilor de mediu din Comisia Europeana si liniile de responsabilitate pe care le traseaza pentru anii ce urmeaza. Practic, dincolo de obiectivele de reciclare pe care fiecare stat membru trebuie sa le indeplineasca pana la termenul agreat, preventia aparitiei gunoiului, sarcina care cade exclusiv in sarcina producatorilor, a ajuns in centrul atentiei, scrie revista BUSINESS Magazin.

„Producatorul are anumite responsabilitati, iar o parte dintre ele trebuie sa si le asume singur. Noua directiva-cadru stipuleaza ca pana in 2013 fiecare stat membru trebuie sa aiba o strategie privind preventia”, spune Ionut Georgescu, directorul Directiei deseuri din Ministerul Mediului si Padurilor. De fapt, lucrurile nici nu pot sta altfel, dat fiind ca la consumator e imposibil sa vorbim de preventia aparitiei gunoiului, ci mai degraba de colectare selectiva si eficienta.

Reactii rapide in Vest

Tendintele in materie la nivel european si mondial sunt clare in privinta a ceea ce se numeste „economia verde”. Producatorii devin constienti de faptul ca responsabilitatea pe care o au se transpune atat in indeplinirea obligatiilor si a tintelor de reciclare a ambalajelor puse pe piata, pe principiul „poluatorul plateste”, cat si in dezvoltarea unor tehnologii care sa le permita eficientizarea productiei de ambalaje din punct de vedere ecologic.

Unii dintre producatori au preocupari in acest domeniu nu ca scop in sine si in mod constient, ci pur si simplu ca o reactie de adaptare la piata. De fapt, se cauta solutii eficiente de ambalare de catre producatori ca raspuns la necesitatea de a diminua costurile de productie, manipulare si transport. Nu trebuie sa uitam nicio clipa faptul ca de regula ceea ce a miscat cu adevarat lucrurile a fost forta pietei sau anumite actiuni proactive la nivel european, cu repercusiuni si pe piata romaneasca. In cazul detergentilor concentrati, de exemplu, a scazut cantitatea de ambalaj, raportat la unitatea de produs – deci cu toate ca scopul principal nu a fost neaparat legat de protectia mediului, ci de aspecte legate de eficientizarea costurilor, s-a inregistrat si un impact pozitiv asupra naturii.

„In acest moment, nu cred ca reciclabilitatea conteaza pe piata romaneasca pentru un producator de ambalaj pentru simplul motiv ca nu exista niciun instrument legal, economic sau de alta natura care sa-l determine sa faca acest lucru”, incepe o discutie cu BUSINESS Magazin Sorin Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje. In acest caz, putem sa ne amintim reactia pietei la ecotaxa pentru sacose, cand solutia a fost de a gasi cai prin care sa se demonstreze ca materialul utilizat este biodegradabil, evident numai ca reactie la o cerinta legala. Popescu sustine ca ar conta mai mult in acest moment diferentierea produselor si costul ambalajului: „Pentru cost, in masura in care raportul ambalaje din materie prima virgina versus cele din materie prima secundara, adica din deseuri, inclina spre cele din urma, atunci acestea devin mai competitive”.

Iar primii pasi par sa vina de la multinationale, producatori cu activitate si in tari in care managementul deseurilor e o reala preocupare pentru cetateni. „Majoritatea marilor producatori europeni prezenti in Romania stiu de multa vreme ca ambalajele sunt surse importante de avantaj concurential pentru produsele lor”, remarca Stefan Liute, directorul de strategie al Grapefruit, agentie specializata in strategii de branding, adaugand ca la noi doar o parte din producatori au invatat acest lucru, dar e „imbucurator” ca numarul celor care investesc in ambalaje bune din toate punctele de vedere creste.

Lucrurile se misca insa lent, iar cert e ca raportul dintre imaginea produsului, ca aspect vizual, si apropierea sa de natura nu se va echilibra decat atunci cand caracterul ecologic sau reciclabil va fi combinat cu eficienta economica. Altfel spus, cand ambalajele ecologice vor fi si cele mai atractive din punctul de vedere al costurilor pentru producatori, atunci ele vor avea o pondere semnificativa din piata. Intre timp, caracterul ecologic este cu adevarat important pentru un numar mic de branduri, in general de nisa.

Inca departe

Tendinta este ca aspectul ecologic sa devina din ce in ce mai important pentru consumatori si pentru piata, in general. Sau, asa cum spun cei de la Eco-Rom Ambalaje, companiile vor fi nevoite sa ia acest aspect din ce in ce mai mult in considerare si sa gaseasca un echilibru optim intre cele trei componente: design, fiabilitate, mediu.

E firesc sa ne intrebam si cum privesc consumatorii asemenea produse si, mai ales, daca gradul de preferinta este mai ridicat sau mai scazut pentru produsele ambalate in material reciclat.

„Cei care le observa sau care stiu de ele le privesc, cu siguranta, in mod pozitiv. Doar ca in cele mai multe cazuri este vorba despre o indiferenta binevoitoare, care vede caracterul ecologic al produselor doar ca un detaliu interesant, dar secundar”, spune Stefan Liute.

In plus, la romani – mai mult ca in alte parti din Europa – caracterul ecologic al produselor si al ambalajelor este asociat puternic cu ideea de nisa premium, un fel de pol opus al pietei de masa. Tendinta evidenta si normala la nivelul anului 2010 este ca oamenii sa fie preocupati de acest aspect. Totusi, in urmatorii ani, la nivel de consumator, probabil ca pretul va face diferenta, dar la nivel de institutii si companii mari va exista o tendinta inspre achizitiile verzi.

In acest moment exista produse din materiale reciclabile, numai ca nu este insa evidentiat sau facut cunoscut intr-un fel anume acest lucru. Oficialii Eco-Rom sustin ca majoritatea ambalajelor de hartie si carton sunt realizate din hartie reciclata, ambalajul de sticla este din sticla reciclata, obiectele din mase plastice sunt realizate inclusiv din reciclarea deseurilor de plastic si, nu in ultimul rand, fibrele textile din sintetice sunt fabricate din reciclarea ambalajelor tip PET.

„Daca ne referim la produsele romanesti, mai avem de asteptat pana cand acestea vor deveni atractive economic pentru producatori si pentru clientii lor. Sau pana cand consumatorii vor sanctiona cu portofelul produsele neecologice, desi acest scenariu e mult mai putin probabil la noi in tara”, conchide Liute.

Cert e ca un raport pret-calitate foarte bun este singura modalitate eficienta de impamantenire a produselor ecologice aici si oriunde altundeva in lume.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here