Succesul rasei umane pe Pamant se datoreaza in mare masura abilitatii oamenilor de a digera hrana pe baza de amidon, cum ar fi cartoful, sustine un studiu publicat in revista „Nature Genetics”, citat de BBC.
Comparativ cu primatele, oamenii au mai multe copii ale unei gene esentiale in procesul de descompunere a amidonului, afirma studiul realizat de o echipa de la University of California. Amidonul nu este o substanta unitara, ci un amestec de doua polizaharide, amiloza si amilopectina.
Cercetatorii americani sunt de parere ca stramosii oamenilor au inceput sa caute alte surse de hrana decat fructele coapte cu care se hraneau primatele. Asa a patruns in alimentatia oamenilor preistorici amidonul, care se gasea in versiunile salbatice ale unor plante precum cartoful, morcovul sau ceapa.
Pentru a ajunge la aceasta concluzie, cercetatorii americani au studiat grupuri de oameni cu diete diferite. La oamenii cu o dieta bogata in amidon s-a constatat prezenta mai multor copii ale genei AMY1, care are un rol esential in producerea enzimei salivare, numita amilaza, necesara pentru digerarea polizaharidelor. Spre exemplu, populatiile din regiunea arctica, ce au o dieta axata pe peste, prezinta mai putine copii ale genei AMY1 decat japonezii, care se hranesc cu mult orez, ce contine amidon.
In momentul in care oamenii au invatat sa foloseasca focul, a devenit si mai usor pentru ei sa consume hrana pe baza de amidon, tuberculii si bulbii gatiti fiind mai lesne digerabili. Asigurarea unei surse suplimentare de hrana a permis cresterea populatiei si ocuparea de noi teritorii.
Citeste articolul Amidonul, combustibilul evolutiei umane integral in Evenimentul Zilei
