Cata apa consumati? In mod normal, cand raspundeti la aceasta intrebare va ganditi la „baut, gatit, spalat”, adica la activitatile obisnuite in care consumati apa. Atentie insa, mai exista si un consum indirect, care provine din faptul ca toate bunurile si serviciile pe care le folositi la un moment dat sunt rezultatul unor procese in care s-a consumat apa. Apa aceasta trebuie luata si ea in calcul. Cantitatea totala astfel obtinuta formeaza „amprenta dvs. de apa” – un indicator economic foarte sugesiv, mai ales cand vorbim de consumul de apa al unei tari, nu al unui individ.
Sunt 3 componente care formeaza amprenta de apa:
1. apa consumata/utilizata direct de oameni, de animalele din ferme sau de activitatile economice;
2. apa stocata in sol, consumata de plante
3. apa poluata.
Luand in calcul aceste 3 componente, care arata consumul direct si indirect pentru intreg lantul realizarii unui produs/serviciu, ajungem la niste valori incredibile.
Astfel, cand beti o ceasca de cafea „beti” de fapt 140 de litri de apa, cand mancati o portie de pilaf “mancati” de fapt vreo 500 de litri de apa. Producerea unui litru de lapte necesita 1.000 de litri de apa, producerea unui kilogram de carne de vita – cca 16.000, dar valorile pot varia mult in functie de zona unde a fost obtinut produsul. De exemplu, bumbacul produs in China are o amprenta de apa de 5.404 metri cubi/tona, in timp ce bumbacul produs in India, unde este nevoie de irigatii masive, are o amprenta de 21.563 mc/tona.
Calculele sunt facute de organizatia olandeza The Water Footprint Network, fondata in 2008, al carei scop consta in promovarea utilizarii eficiente a apei, prin constientizarea amplorii consumului. Si, iata, se pare ca aceasta constientizare castiga usor-usor teren. Rapoartele organizatiei arata ca tot mai multe companii utilizeaza acest indicator (amprenta de apa) pentru a-si eficientiza activitatea si a-si reduce costurile si ca, in mod similar, tot mai multe banci il iau in calcul cand aleg investitiile pe care sa le finanteze.
Pana la urma se va ajunge ca si indivizii obisnuiti sa afle cata apa consuma de fapt si sa opteze pentru produse a caror realizare nu necesita atat de multa apa sau pentru produse care provin din zone unde aceasta resursa este gestionata fara risipa. De fapt, cata apa consuma un individ?
Amprenta de apa medie la nivel mondial este de 1.240 de metri cubi consumati de o persoana intr-un an. Adica 1,2 milioane de litri. In China, valoarea este de 700 mc/persoana/an, una dintre cele mai mici amprente de apa din lume, in SUA – de 2.480 mc/persoana/an, americanii situandu-se astfel pe primul loc.
Sa spunem insa si ca acest indicator poate induce oarecum in eroare, daca valoarea sa nu este interpretata in mod obiectiv. De exemplu, cantitatea de 140 de litri de apa necesara pentru producerea unei cesti de cafea poate parea uriasa, dar in realitate ea este nesemnificativa daca respectiva cafea provine dintr-o zona umeda, unde resursele naturale de apa sunt abundente.
Iar riscul aici este urmatorul: daca nu se ia in calcul cadrul general, cu toti factorii climatici implicati, se poate ajunge usor la decizii neinspirate, cum ar fi stoparea productiei de cafea intr-o anumita regiune din cauza amprentei de apa prea mari – decizie care poate afecta direct nivelul de trai al comunitatii locale, care se bazeaza pe acest produs.
In termeni economici foarte concreti, in SUA este nevoie de 100 de litri de apa pentru a produce 1 $, sub forma de marfuri sau servicii. In Germania si Olanda e nevoie de doar 50 de litri, iar in Japonia, Australia si Canada – de doar 10-15 litri. Aceste cantitati depind insa strict de specificul industriilor in care aceste tari sunt implicate si trebuie spus ca ele (cantitatile) nu au o relevanta foarte mare.
Astfel, daca o tara produce anumite bunuri cu un consum mic de apa, asta nu inseamna ca amprenta de apa a tarii respective este una redusa. Prin importurile pe care le face, ea poate deveni de fapt o mare consumatoare de apa, din cauza faptului ca produsele pe care le importa au o amprenta ridicata de apa in tarile lor de origine. Este cazul Japoniei, a carei amprenta de apa provine in proportie de 65% din afara tarii.
