ANALIZA: Carbunele revine in forta pe scena resurselor energetice

0
65
ANALIZA: Carbunele revine in forta pe scena resurselor energetice

Pentru multi dintre noi, carbunele este asociat revolutiei industriale din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, cand era resursa de energie dominanta, utilizata pentru actionarea motoarelor cu aburi. Dincolo de valoarea sa istorica din epoca moderna, carbunele continua sa joace insa si azi un rol foarte important. Mai mult, el tinde sa revina in prim-planul economiei.

Pana in 2050, carbunele va (re)deveni prima resursa energetica la nivel mondial, potrivit Agentiei Internationale pentru Energie (IEA). In 2030, el va acoperi 29% din cerintele energetice globale, fata de 26% in 2006.

Spre deosebire de petrol, zacamintele de carbune sunt departe de a fi epuizate. Rezervele dovedite la nivel mondial pot fi exploatate peste 120 de ani in ritmul actual de extractie. In plus, carbunele se bucura de o mai buna raspandire geografica si este sursa de energie cea mai putin scumpa, dupa cea nucleara.
China ramane cel mai mare consumator de carbune. India vine tare din urma
Consumul de carbune va continua sa creasca puternic pana in 2016, dar intr-un ritm mai moderat decat pe parcursul ultimului deceniu, afirma Agentia Internationala pentru Energie (IEA) intr-un raport publicat in decembrie 2011.

Cererea de carbune va creste cu circa 18%, de la peste 5.225 milioane de tone echivalent carbune (Mtec) in 2010 la 6.184 Mtce in 2016, in conditiile in care consumul Chinei va spori cu 24% si al Indiei cu 40,5%. Consumul a crescut deja cu 70% in ultimul deceniu, ceea ce a condus la o explozie a preturilor in 2007 si 2008.

In tarile Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), consumul va stagna pana in 2016, culminand cu o crestere de 0,9%. Statele Unite, cel mai mare consumator de carbune timp de un secol, dupa un varf atins in 2007, si-au diminuat cererea, in conditiile in care a sporit utilizarea altor surse de energie, precum gazele naturale, si au aparut noi legi pentru protectia mediului.
IEA atrage atentia asupra enormului apetit al Chinei, care ar putea modifica viziunea traditionala despre carbune ca sursa de energie sigura si ieftina. Intr-adevar, China reprezinta jumatate din consumul mondial de carbune si, ca atare, aceasta va influenta preturile – inclusiv cele ale electricitatii, produse majoritar pe baza carbunelui – si schimburile cu aceasta sursa de energie.
Productia de carbune se va majora cu 60% pana in 2030
Cu toate acestea, productia chineza va ramane mai mica decat cererea interna, iar China va continua sa importe mari cantitati de carbune, subliniaza IEA, care a elaborat in aceasta privinta doua scenarii. Astfel, daca productia chineza va atinge doar 2.913 Mtce in 2016 si nu va putea raspunde cererii, importurile ar trebui sa se dubleze pana la aceasta data. Cresterea acestor importuri ar putea fi compensata de catre exporturile SUA sau ale noilor producatori, precum Mongolia si Mozambic. Daca, dimpotriva, productia creste mai mult si ajunge la 3.054 Mtce in 2016, importurile chineze ar scadea cu 58%, ceea ce ar propulsa India pe primul loc intre importatori.

Pentru a satisface cererea in crestere, productia de carbune este estimata sa se majoreze cu aproximativ 60% pana in 2030. O mare parte a acestei cresteri va proveni din tari care nu fac parte din OCDE, inclusiv China si India, care-si vor dubla volumul productiei actuale.

In acelasi timp, productia de carbune din Rusia va creste cu aproximativ 75 de procente, depasind-o pe cea din tarile europene din OCDE.

Ponderea carbunelui in mixul energetic va scadea din 2020
Continuarea politicilor economice actuale ar antrena o crestere a consumului de carbune cu 65% pana in 2035. Carbunele ar depasi astfel petrolul si ar ocupa primul loc in mixul energetic mondial. In scenariul unor noi politici economice, consumul mondial de carbune ar creste in urmatorii zece ani, dar apoi s-ar stabiliza la un nivel superior cu 25% celui din 2009.
Potrivit unui raport realizat de analistii British Petroleumiii, in urmatorii zece ani, carbunele va contribui cel mai mult la cresterea generarii de electricitate, cu 39%, dar resursele energetice non-fosile (nuclearul, hidro si alte regenerabile) vor ajunge repede la o contributie egala cu cea a carbunelui. In deceniul 2020-2030, cresterea va veni in special din regenerabile (75%) si foarte putin din carbune. Tendinta de crestere a ponderii carbunelui in mixul energetic din ultimul timp se va inversa, declinul devenind evident din 2020.
Vestea proasta pentru planeta
Dincolo de notele sale conjunctural pozitive, cresterea consumului de carbune implica dezavantaje care nu pot fi ignorate. Arderea carbunelui emite aproximativ o tona de bioxid de carbon pentru fiecare megawatt ora (MWh) de electricitate generat, adica de 1,3 ori mai mult decat arderea petrolului si de 1,7 ori mai mult decat cea a gazului. „Dilema carbunelui” este daca economia globala poate sa creasca utilizarea sa ca resursa energetica si, in acelasi timp, sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera.
Pentru tarile care depind foarte mult de carbune, inclusiv Statele Unite, tehnologiile de captare si stocare a carbonului (CCS) ar putea fi solutia. Proiecte experimentale se deruleaza in cateva tari. O companie suedeza a pus in functiune prima centrala pilot CCS in Germania, centrala care va trece printr-o perioada de testare de trei ani. Marea Britanie spune ca va pune in functiune prima centrala in 2014, iar Uniunea Europeana planifica sa mai puna in functiune o duzina pana in 2015.
In Statele Unite, administratia Obama a relansat proiectul FutureGen, anulat anterior, impreuna cu Departamentul pentru Energie, anuntand ca va investi mai mult de 1,5 miliarde USD in cercetare in vederea construirii unui prototip de centrala pe carbune capabila sa capteze si sa izoleze CO2 produs.

Cu toate avantajele tehnologiei CCS, raman totusi cateva provocari. Pe langa nivelul incert al costurilor de capital si de exploatare achitate in avans, CCS de prima generatie reduce productia centralelor electrice cu pana la 20-30 procente – facand electricitatea nepoluanta mult mai scumpa decat cea poluanta. Mai mult, aceste centrale experimentale nu vor ajunge la productie pe scara comerciala mai devreme de urmatorul deceniu. Pana cand se reduc costurile electricitatii bazate pe tehnologiile CCS, companiile vor solicita ajutorul din partea guvernelor lor pentru finantarea primei serii de investitii CCS.

Viitorul pe care ni-l dorim
ONU a proclamat anul 2012 drept „Anul international al energiei durabile pentru toti”, iar Summitul „Rio+20”, conferinta pentru dezvoltare durabila ce va fi organizata in aceasta vara, intre 20 si 22 iunie, ofera o importanta ocazie pentru a actiona. Semnale in acest sens au fost date deja de cei aproximativ 3.000 de specialisti in probleme de mediu, economisti, oameni de afaceri si politicieni care s-au reunit la Londra pe 29 martie si au cerut adoptarea unei reforme drastice a guvernantei in chestiunile de mediu. Cu siguranta, doar in acest fel, sloganul conferintei – „Viitorul pe care ni-l dorim” – nu va ramane un simplu instrument de PR.
Autor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here