Este o intrebare care ii preocupa de multa vreme pe paleontologi: dinozaurii erau animale endoterme, „cu sange cald”, ca pasarile, sau ectoterme, zise si „cu sange rece”, precum multe reptile? Un nou studiu da finalmente un raspuns: adevarul era undeva la mijloc.
Oamenii de stiinta au evaluat metabolismul a 21 specii de dinozauri pe baza masei corporale, calculate pornind de la grosimea oaselor si de la rata de crestere, indicata de inelele de crestere din oase. Cifrele au fost comparate cu celr corespunzand unui numar mare de mamifere, pasari, pesti ososi, rechini, soparle, serpi si crocodili.
Studiul, publicat in jurnalul Science, arata ca dinozaurii aveau rate de crestere si rate metabolice care nu erau similare nici cu cele ale animaleleor endoterme (mamifere, pasari), nici cu cele ale ectotermelor (pesti, reptile). Valorile se gasesc la mijloc, aratand ca dinozaurii aveau o fiziologie diferita de cea a vertebratelor din ziua de azi.
Desi, dupa descoperirea dinozaurilor in secolul al XIX-lea, ei au fost considerati multa vreme animale cu sange rece, descoperirile mai recente – mai ales cele legate de dinozaurii cu pene – au inceput sa spriiine ipoteza cp ei ar fi fost, de fapt, animale cu sange cald.
Dar, dupa cum spune biologul John Grady, de la Universitatea New Mexico, ideea ca vertebratele sunt fie animale cu sange rece, fie animale cu sange cald e prea simplista, avand in vedere perioada lunga in care au evoluat acestea.
Chiar dintre animalele de azi, unele nu se potrivesc exact in niciuna dintre categorii: asa sunt marele rechin alb, testoasa marina pieloasa ori tonul.
Exista, intre endoterm si ectoterm, o gama continua de tipuri de metabolism; dinozaurii era „mezotermi”, se gaseau chiar la mijloc, iar acest metabolism de tip intermediar le-ar fi permis, printre altele, sa atinga dimensiunile colosale ce caracterizau unele specii.
