A fost o vreme cand in Europa animalele trebuia sa raspunda pentru crimele lor in fata judecatorilor.
animale condamnate
Oamenii au vrut intotdeauna sa domine natura, iar asta i-a facut sa actioneze in cele mai neobisnuite moduri. Una dintre conduite este aceea de a judeca si condamna animalele care au comis infractiuni, in special crime. Acest obicei este la fel de vechi ca Biblia. In Exod scrie ca „daca un bou lua in coarne un om si-l ucidea, atunci boul era lapidat”. Exista documente, mai mult sau mai putin bogate in amanunte, despre procesele multor specii de animale (capre, porci, cartite, caini, pisici, melci) si chiar insecte.
Unele dintre aceste procese erau penale, implicand judecarea unor animale de cele mai multe ori domestice. In 90 la suta dintre cazuri era vorba despre porci. Alteori erau procese ce implicau autoritatea ecleziastica. Aici erau judecate mai ales animale mici si daunatoare, precum rozatoarele sau lacustele, care, neputand fi judecate individual, erau judecate si condamnate colectiv .

Condamnate la pedeapsa capitala

Prima marturie despre animale aduse in fata judecatorilor dateaza din anii 800 d.H. Un roi de albine care a atacat si ucis un barbat a fost condamnat la pedeapsa capitala prin sufocare. Undeva in Normandia, in anul 1394, un porc a fost judecat si condamnat sa fie spanzurat pentru ca a devorat un barbat. In 1471, un cocos a fost condamnat la pedeapsa capitala pentru ca a facut un ou, ceea ce insemna un mare dispret fata de Dumnezeu. Dupa ce a fost condamnat la moarte, puiul in cauza a fost ars.
Un proces original a avut loc in 1519 impotriva unui grup de cartite care a distrus recoltele, sapand atatea tunele incat nu mai crestea deloc iarba pe camp. Cartitele au fost condamnate in contumacie la exil. Insa, curtea a acordat un termen de 14 zile cartitelor care aveau pui si celor tinere.
In 1906, doi frati si cainele lor au fost acuzati de crima. Oamenii au fost condamnati la inchisoare pe viata, iar cainele a fost executat. In 1974, in Libia, un caine vinovat ca a muscat un barbat a fost condamnat la o luna de inchisoare, fiind lasat sa supravietuiasca doar cu paine si apa. Cainele a fost apoi eliberat.
In Statele Unite, oamenii trimiteau scrisori soarecilor care se ascundeau in casele lor. In aceste mesaje, foarte politicoase, le rugau pe rozatoare sa paraseasca locuintele.

Procedura

Toate acestea par absurde si, totusi, aceste procese nu numai ca au existat, ci erau chiar luate in serios. Procedura se desfasura in mare masura ca si in procesele inculpatilor umani. In cazul animalelor judecate pentru „fapte rele” comise individual, precum cazurile porcilor care omorau copii mici – acestea fiind si cele mai frecvente -, toata procedura se desfasura riguros si amanuntit. Animalul era luat, intemnitat si interogat. Daca scotea vreun sunet, insemna ca este vinovat. Daca acesta nu avea nici o reactie, insemna ca spune adevarul si putea fi eliberat. La proces, animalul era adus la tribunal, i se citea rechizitoriul, erau audiati martorii, luau cuvantul avocatul apararii si procurorul, iar judecatorul prezida. Daca respectivul animal era gasit vinovat, ii erau aduse la cunostinta verdictul, apoi sentinta, dupa care urma pedepsirea. Lucrurile erau facute cu toata seriozitatea, intrucat toata aceasta desfasurare a procedurii implica niste costuri. Incarcerarea presupunea niste cheltuieli (animalul trebuia hranit); aducerea sa la tribunal (ceea ce se facea, de obicei, cu o caruta, care trebuia inchiriata), pazirea de catre oameni, apararea sa de catre un avocat din oficiu, platit, de asemenea, din banii publici si, in fine, executia, realizata profesionist, de catre un calau, care trebuia si el platit. Toate costau si trebuia tinuta o evidenta a acestor cheltuieli. Asa au ramas pana azi marturii despre aceste practici, care par de necrezut.

O modalitate de provocare
Multi istorici au sugerat ca aceste procese intentate animalelor atat colectiv, cat si individual aveau ca motivatie – poate nu intotdeauna declarata si evidenta – promovarea sistemului judiciar ca fiind drept si vigilent, caruia nu-i scapa nimic si care nu iarta nici o fapta rea, indiferent cine ar fi comis-o.

Sursa: Gazeta de Sud

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here