Ministrul Mediului: Apa, ca şi pădurea, reprezintă securitatea unei ţări
Ministrul Mediului: Apa, ca şi pădurea, reprezintă securitatea unei ţări
Apa de pe Terra nu provine din comete. Care ar putea fi sursa acesteia
Apa de pe Terra nu provine din comete. Care ar putea fi sursa acesteia

Analiza chimica a apei de pe cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko, in jurul careia orbiteaza sonda Rosetta, din luna august, arata ca aceasta contine de trei ori mai mult deuteriu (un izotop al hidrogenului, n.r) decat hidrogen in comparatie cu moleculele de apa de pe Terra, potrivit cercetatoarei Kathrin Altwegg, care lucreaza cu datele furnizate de Rosetta, din cadrul Universitatii Berna din Elvetia.

Apa este alcatuita din doi atomi de hidrogen legati de un atom de oxigen. Pe Pamant, trei din 10.000 de molecule de apa contin deuteriu, un izotop greu al hidrogenului.

In cazul in care cometa „Ciuri”, asa cum a fost denumita de oamenii de stiinta, nu este un caz cu totul special, Altwegg spune ca descoperirea elimina cometele din lista de posibile surse pentru apa de pe Terra, si cel mai probabil nici substantele organice nu au fost aduse pe Pamant de acesti „hoinari” spatiali.

Apa si compusii de carbon sunt necesari pentru aparitia si evolutia vietii.

Noile rezultate fac ca asteroiziii sa fie considerati ca surse probabile ale apei de pe Terra, desi mini-planetele care au bombardat proto-Pamantul prezentau foarte putine dintre caracteristicile comune ale corpurilor uscate si telurice care orbiteaza Soarele dincolo de Marte, in prezent.

„Este foarte posibil ca, in trecut, asteroizii sa fi continut mai multa apa decat contin astazi. Ei traiesc in vecinatatea Soarelui de 4,6 miliarde de ani”, a spus Altwegg.

Cometa „Ciuri” provine din regiunea Centurii Kuiper a Sistemului Solar, aflta dincolo de orbita lui Neptun, la o distanta de 30 pana la 40 de ori mai mare decat aceea dintre Soare si Terra.

In urma cu trei ani, analiza apei provenite dintr-o alta cometa din Centura Kuiper a aratat ca aceasta are o semnatura similara cu cea a apei de pe Pamant. Masuratorile realizate in cazul cometei „Ciuri” arata un continut atat de ridicat de deuteriu, incat, chiar daca doar cateva astfel de comete ar fi lovit Pamantul, raportul dintre deuteriou si hidrogen de pe Terra nu ar fi cel prezent astazi pe planeta, potrivit lui Altwegg.

Studii anterioare au exclus cometele provenind din Norul lui Oort, o regiune si mai indepartata a Sistemului Solar, la limita cu spatiul interstelar, ca fiind sursa apei de pe Terra.

Pe de alta parte, cercetatorii au anuntat miercuri ca vor continua incercarile de contactare si utilizare a robotului Philae, care a coborat pe suprafata cometei Ciuriumov-Gherasimenko pe 12 noiembrie, a „topait” de doua ori si a ajuns in ceea ce pare a fi un crater. Philae a functionat timp de doua zile si jumatate, efectuand o serie de experimente preprogramate, inainte ca bateria sa sa descarce.

Cercetatorii spera ca, in curand, lumina solara sa cada pe panourile solare ale robotului, iar acesta sa aiba destula energie pentru a-si relua functionarea.

Rezultatele experimentelor facute de Philae inainte de a intra in hibernare, care includ analiza chimica a unor esantioane de materie extrase dupa forarea in scoarta cometei, nu au fost inca date publicitatii.

Sonda spatiala Rosetta este primul satelit stiintific care a reusit sa ajunga pe orbita unei comete. Rosetta a ajuns langa cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko in luna august, dupa o calatorie de peste zece ani prin spatiu si va ramane pe orbita ei timp de circa un an.

Lansata in 2004, misiunea Rosetta a Agentiei Spatiale Europene (ESA) este dedicata aflarii mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut sa joace un rol determinant in aparitia vietii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri ceresti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodata ale suprafetei unei comete.

Micul robot a putut sa radiografieze interiorul cometei, sa-i studieze magnetismul, sa realizeze imagini cu solul, sa analizeze moleculele complexe de la suprafata. Potrivit specialistilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agentia spatiala franceza, misiunea sa este realizata in proportie de 80%.

In cazul restabilirii contactului, daca totul functioneaza asa cum a fost programat, Philae ar trebui „sa moara de cald” in martie 2015, atunci cand cometa se va apropia de Soare.

Insa Rosetta isi va continua misiunea de „insotitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel putin pana pe 13 august 2015, data la care cometa va trece la cea mai mica distanta de Soare. Misiunea ei este programata sa dureze pana la sfarsitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometa aflata la o distanta de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezinta o premiera in istoria explorarii spatiale si un punct culminant al unei misiunii care a inceput in urma cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetatori pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 tari europene si Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spatiale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here