Agricultura intensiva si dejectiile oraselor deversate in marile fluvii ale lumii, care se varsa, apoi, in mari si oceane, au determinat o crestere ingrijoratoare a suprafetelor marine lipsite de oxigen.
lipsa oxigenului
Astfel, s-a constatat ca, din anul 1999 si pana anul trecut, numarul acestor zone s-a triplat, ajungandu-se la o suprafata totala a zonelor moarte care depaseste 1.520.000 de kilometri patrati.

In SUA, recordul il detine gura fluviului Mississippi, iar la nivelul intregii planete, cea mai mare zona moarta este in Marea Baltica, unde jumatate din speciile de pesti se afla sub limita biologica de supravietuire.

In aceste zone, planctonul si algele cresc ca buruienile, acoperind intr-o zi o suprafata egala unui teren de fotbal. In acelasi timp, exista conditii favorabile dezvoltarii unor bacterii care consuma oxigenul din apa.

Cresterea fara precedent a suprafetelor de apa lipsite de oxigen ingrijoreaza cercetatorii. Din 1999 pana in 2007, numarul acestor locuri pustii s-a triplat

Intr-un studiu aparut recent in publicatia americana „Science” se arata ca numarul zonelor moarte, cunoscute astazi, este de 405.

Oamenii de stiinta atrag atentia ca tendinta inmultirii acestor zone lipsite de oxigen, din care viata marina dispare, este intr-o crestere alarmanta, fata de perioada 1960-1999, cand numarul lor se dubla, la fiecare 10 ani.

„Este o problema globala care are consecinte grave asupra ecosistemelor, iar magnitudinea ei incepe sa afecteze resursele de hrana pe care le extragem din mare”, a spus Robert Diaz, coautor al studiului realizat la Virginia Institute of Marine Science.

Deversarile poluante otravesc marile

poluarea apelor
Fluvii de mizerie infecteaza cele mai hranitoare ape, cele din zona estuarelor si din apropierea coastelor, unde se intalnesc cele mai mari populatii de pesti, crabi si creveti.

Mizeria provine din dejectiile oraselor si din agricultura intensiva, pe care guvernele o favorizeaza in dauna protectiei mediului, ajungandu-se la o suprafata totala a zonelor moarte care depaseste 1.520.000 de kilometri patrati.

Cele mai recente zone moarte au fost semnalate in apele maritime ale Americii de Sud, Africii si Asiei.
In SUA, recordul il detine gura fluviului Mississippi, iar la nivelul intregii planete, cea mai mare zona moarta este in Marea Baltica, unde jumatate din speciile de pesti se afla sub limita biologica de supravietuire.
Principalul poluator al Marii Baltice este celebrul oras Sankt Petersburg, al doilea ca marime din Rusia si printre cele mai frumoase si faimoase din Europa.

Murdara la suprafata ca si in adancuri, Marea Baltica este strabatuta de ambarcatiuni ale gunoierilor care aduna in tomberoane tot felul de reziduuri

Un record trist

Din cauza neglijentei autoritatilor si a guvernului, care perpetueaza mentalitatea comunista de a nu proteja mediul, raul Neva, pe care este construit orasul si care aduna in apa sa, nefiltrata, toate dejectiile din canalizare, infecteaza apa acestei mari, aproape inchisa, ca un lac.

Mizeria adusa de Neva favorizeaza dezvoltarea algelor si a planctonului. Cand mor, ele elibereaza bacterii care consuma tot oxigenul din apa. Si in aceste conditii, viata din Marea Baltica se stinge, iremediabil.

Iresponsabilitatea autoritatilor
neglijenta din partea autoritatilor
Dietar Litmanov, de la Greenpeace Rusia, spune: „Conducerea din St. Petersburg, ca din toate regiunile Rusiei, si ca guvernul de la Moscova, neglijeaza ecologia”. Pe de alta parte, autoritatile orasului invoca lipsa banilor pentru construirea unei statii de purificare a apei Nevei.

In schimb, principala companie de apa din St. Petersburg, Vodokanal, continua sa deverseze ilegal apa cu metale grele si dejectii umane in mare.

Studiile arata ca, daca s-ar trece imediat la masuri de stopare a acestei poluari produse de St. Petresburg, abia peste trei decenii Marea Baltica ar reveni la viata.

Viitorul pescuitului in Marea Baltica este incert, iar pentru Suedia, impactul economic este foarte puternic, pentru ca mii de afaceri sunt legate de industria pescuitului. Daca nu se face, acum, ceva pentru reducerea poluarii, adio, hering!
Pescar suedez din Marea Baltica

Meduzele otravitoare se inmultesc in zonele cu ape poluate

Suprafetele de apa invadate de alge putrezite devin veritabile pustii in care insa meduzele se simt confortabil.
Extinderea acestor ape otravite genereaza proliferarea unor specii de meduze care pot fi considerate, fara exagerare, mai inspaimantatoare decat extraterestrii din filmele de groaza. Cunoscute sub numele de Box Jellyfish, aceste meduze amintesc si ele de speciile disparute, care acum sunt favorizate de alterarile pe care mediile acvatice le sufera sub influenta poluarii.

Box Jellyfish au dimensiuni care depasesc un metru si sunt dotate cu un venin mortal care poate ucide un om matur in cateva secunde, astfel ca peste 5.400 de persoane mor anual, in urma intepaturii produse de aceste creaturi antedeluviene. Destul de raspandite in apele australiene, in zona Filipinelor, a Japoniei, a insulelor Hawaii si in apele Vietnamului, meduzele Box Jellyfish apar cand te astepti mai putin. Nu de putine ori, pescarii japonezi de somon au scos, spre groaza lor, navoade pline de Box Jellyfish.

Prin neglijenta cronica a autoritatilor, orasul St. Petersburg isi leaga numele de moartea Marii Baltice

Semnal de alarma

Cercetatorii atentioneaza ca zonele moarte arata ca mizeria poluarii nu mai „iese la spalat”.

Deversarile canalizarii oraselor si a reziduurilor din agricultura sunt vinovate de extinderea zonelor moarte.

In apele marine toxice, planctonul si algele cresc ca buruienile.

Bacterii din ere ancestrale revin la viata si meduze extrem de otravitoare apar tot mai des in zonele poluate.

Monstri ancestrali revin la viata

In zonele marine poluate algele cresc ca buruienile si unele acopera intr-o singura zi o suprafata cat un teren de fotbal.

Multi pescari suedezi, din Marea Baltica, care s-au atins de o astfel de alga s-au plans de usturimi puternice ale ochilor si eczeme violente pe maini, picioare si corp. Desi autoritatile nu i-au crezut, considerandu-le plangerile exagerate, oamenii de stiinta au alta opinie, pe baza studiilor de laborator.

„Pescarii nu exagereaza deloc, iar bacteria care le-a produs acele reactii acute este o supravietuitoare, care reinvie dupa 2,7 miliarde de ani”, a spus cercetatoarea Judith O”Neil. Apartinand familiei cyanobacteriilor, bacteria-fosila denumita stiintific Lyngbya majuscula era cunoscuta doar din carti.

Acum, ea isi face simtita prezenta nu doar in Marea Baltica, dar si in atolii din Pacific, in fiordurile norvegiene, in apele de coasta australiene. Si, in timp ce vietuitoarele marine care constituie bogatia apelor marine mor, neputand sa se adapteze la cresterea aciditatii, organisme revolute isi regasesc conditiile propice de viata. „Se pare ca viata in oceane involueaza”, concluzioneaza cercetatoarea Judith O”Neil.

Mississippi este incarcat cu deseurile otravitoare ale culturilor intensive de porumb

Fluviul Mississippi transporta tone de nutrienti in Golful Mexic
poluare pe mississipi
Mississippi strabate zona vestului mijlociu a SUA, unde s-au dezvoltat culturi intensive de porumb. Pentru stimularea recoltelor se folosesc tone de nutrienti pe baza de fosfor si nitrogen.

Deversate in apele fluviului, ele sunt duse la ocean, unde, in fiecare vara, hranesc planctonul care se dezvolta exploziv, favorizat si de caldura. Bacteriile care rezulta in urma putrezirii planctonului saracesc apele de oxigen si determina o usoara acidifiere a apelor oceanului, ceea ce afecteaza viata multor specii marine. Fermele de creveti din Golful Mexic parcurg o criza fara precedent, deoarece, printre speciile care nu supravietuiesc acidifierii apelor marine, crevetii sunt poate cei mai vulnerabili.

Zona moarta din Golful Mexic, cat New Jersey

Cultivarea intensiva a porumbului s-a extins in ultima vreme din cauza dezvoltarii productiei de biocombustibili. Pe baza porumbului se obtine etanolul si biodieselul, carburanti foarte cautati in conditiile luptei cu incalzirea globala si cu preturile tot mai ridicate la petrol.

Incepand din 2002, in SUA se produc aproximativ 140 miliarde de metri cubi de etanol anual, ceea ce a marit constant productiile de porumb. In consecinta, cantitatea de nutrienti proveniti din agricultura, transportata de fluviul Mississippi, creste cu 10-19 procente anual, ceea ce duce la o tot mai mare extindere a zonei maritime moarte din Golful Mexic.

In prezent, aceasta suprafata masoara aproximativ 16.000 kilometri patrati, la egalitate cu orasul New Jersey si, dupa cum avertizeaza oamenii de stiinta, continua sa se extinda.

Apele lipsite de oxigen se umplu de noroiul algelor moarte

Porumbul, „Regele Cerealelor”

Cele mai mari cultivatoare de porumb din SUA sunt statele Illinois, Iowa, Nebraska si Wisconsin. Fluviul Mississippi strabate 41% din suprafata arabila a Statelor Unite si in cea mai mare parte din aceasta suprafata, porumbul este numit „The King Corn” (Regele Porumb).

In conditiile in care nitrogenul si fosfatii din ingrasamintele utilizate in stimularea cresterii productiilor de porumb afecteaza mortal apele Golfului Mexic, cercetatorii atrag atentia asupra impactului pe care il are productia de biocombustibili asupra mediului si a necesitatii regandirii politicilor energetice.

„Trebuie sa echilibram balanta dintre necesitatile bioenergetice si cele ale alimentatiei umane. Extinderea zonelor moarte din mari si oceane, produse de poluare, distruge resursele umane de hrana de provenienta marina si, impreuna cu extinderea culturilor agricole destinate producerii de biocombustibili, ca in cazul lui King Corn, acutizeaza criza alimentara globala”, a spus Robert Diaz, cercetator la Virginia Institute of Marine Science.

10-19 procente

– reprezinta cresterea anuala a cantitatii de nutrienti deversata de Mississippi in Golful Mexic

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here