Ramanem fara teren agricol, dar vom avea energie verde! In decursul anului anterior, aproape 300 de hectare din Constanta au fost scoase din circuitul agricol pentru ca, pe ele, sa se construiasca centrale eoliene, retele electrice si centrale. Alte aproape 18 hectare intravilane au fost scoase din circuit pentru constructia de locuinte sau agricultura ecologica. 90% din aceste terenuri erau in utilizare de catre agricultori, iar calitatea lor este destul de buna – de clasa a 3-a, pe o scara de la 1 la 5. „Sunt si terenuri de clasa a 5-a, adica neproductive, dar, ca intindere, sunt parcele neimportante ce au fost scoase din circuit. Pe partea de locuinte si turism se extinde foarte mult Techirghiol. Aproape trei hectare au iesit din circuitul agricol pentru turismul balneoclimateric multifunctional si alte 2,7 hectare pentru locuinte, insa cele mai multe si mai mari portiuni de teren au fost scoase pentru constructia de eoliene”, a declarat directorul Directiei Judetene de Agricultura (DJA) Constanta, Paraschiva Bobe. Potrivit acesteia, Targusor, Nicolae Balcescu, Crucea, Vulturu sunt doar cateva dintre cele mai „cautate” locatii pentru morile de vant. „La Nicolae Balcescu, o singura societate a scos, in 2011, din destinatia agricola opt hectare de teren, apoi inca zece si alte 21 de hectare. Tot aici, alta societate a scos 3,6 hectare pentru o cariera de piatra”, a mai precizat seful DJA Constanta. Afacerea cu eoliene a cuprins si localitatea Independenta, care a scos din circuitul agricol 14 hectare, dar si Vulturul, cu circa 20 de hectare de teren arabil, productiv, „semanate” cu mori uriase de vant. In decursul anului anterior, DJA a primit peste 900 de cereri privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol si acestea nu contenesc sa mai apara: in numai doua luni din anul in curs au fost inregistrate peste 100 de noi cereri.
Salvarea primariilor
Prin crearea unor noi locuri de munca si cresterea bugetului local, pentru primariile din comunele indepartate si sarace eolienele sunt ca niste perfuzii care le trezesc la viata. In ultimii ani, datorita conditiilor meteorologice favorabile, in mai multe comune din Constanta s-au realizat proiecte pentru amenajarea de parcuri eoliene. La Fantanele, spre exemplu, s-au ridicat deja 139 de turbine generatoare de energie electrica. Investitorii ajuta Primaria cu sponsorizari, se mai fac si unele obiective de interes public. De castigat au si cetatenii pe terenul carora s-au construit turbinele eoliene, deoarece investitorul plateste cu bani grei suprafetele inchiriate de la persoanele fizice – 3.000 de euro pe an. Asa au reusit sa-si renoveze casele, sa faca mansardari.
Investitii sustinute din buzunarele noastre
Si totusi, exista o parte proasta a investitiilor in masa in energia verde. Pretul energiei electrice achitate de consumatori ar putea creste dupa punerea in functiune a tot mai multor centrale eoliene si sprijinirea acestor investitii daca se aplica schema de certificate verzi. Cel mai mare impact va fi resimtit in 2016-2017, cand consumatorii ar putea ajunge sa plateasca pentru energie cu pana la 30% mai mult. Vom plati 10 miliarde de euro in plus la facturi pana in anul 2020, pentru sprijinirea investitiilor in energii regenerabile. La finele lui 2010, in Romania erau instalate turbine eoliene de 442 MW.
