Copacii tind sa absoarba tot mai multe gaze din atmosfera odata cu trecerea anilor. Un nou studiu, publicat miercuri in revista Nature, a spulberat vechi conceptii gresite despre rolul jucat de copacii maturi din paduri, in combaterea schimbarilor climatice.
Mult timp oamenii au crezut ca pomii tineri sunt mai buni decat cei mai vechi in ce priveste absorbtia dioxidului de carbon. Dar un nou studiu sugereaza ca, de fapt, lucrurile sunt tocmai invers. Se pare ca pomii mai mari continua sa creasca cu rapiditate, iar cresterea lor depinde de carbonul pe care il iau din aerul din jurul lor.
„La orice padure te-ai uita, fie ea noua sau veche, pomii cei mai mari reprezinta cele mai mari rezervoare de carbon, nu cei mici, cum se credea pana acum”, explica William Morris, unul dintre realizatorii studiului, doctorand la Universitatea din Melbourne.
Morris impreuna cu zeci de alti cercetatori au analizat date referitoare la 673.046 de pomi, din 403 de specii, din paduri salbatice sau plantate din intreaga lume. Pentru 96.8 de procente din speciile studiate, ei au descoperit ca fiecare pom a absorbit mai mult dioxid de carbon din aer decat in anul anterior. Carbonul ajuta la producerea frunzelor, a radacinilor si a lemnului.
Copacii cu diametrul trunchiului de 100 de centimetri adauga prin crestere intre 10 si 200 de kilograme de masa uscata deasupra solului (in functie de specie), cu o medie de 103 kilograme pe an. Asta inseamna aproape de trei ori mai mult decat cresterea copacilor din aceleasi specii, dar cu diametrul de 50 de centimetri”, conform studiului.
Rezultatele nu contrazic ideea dominanta conform careia padurile mai tinere sunt mai eficiente la absorbirea dioxidului de carbon decat padurile vechi. Dar asta se intampla din cauza ca padurile tinere contin mult mai multi copaci. Oricum ar fi, este totusi cel mai bine sa lasam copacii maturi la locul lor, deoarece taierea lor ar duce la eliberarea in aer a carbonului pe care l-au absorbit intr-o viata intreaga.
