Arborii seculari, protejati cu bani europeni

Caminele culturale, arborii care au cateva secole vechime sau ruinele cetatilor dacice de prin satele romanesti pot fi redate circuitului turistic prin utilizarea fondurilor structurale.

Pe 25 aprilie se va incheia cea de a doua sesiune de proiecte derulata in cadrul masurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale”.

Ghidul solicitantului defineste asezamintele culturale drept institutii publice sau persoane juridice de drept privat, indiferent de forma de organizare si finantare, care desfasoara activitati in domeniul cultural, de informare si educatie permanenta, reprezentand servicii culturale de utilitate publica, cu rol in asigurarea coeziunii sociale si a accesului comunitar la informatie. Asezamintele pot fi conservate sau renovate cu bani europeni. Conservarea presupune interventii care au ca finalitate mentinerea unei stari fizice si estetice a unei constructii, dar si lucrarile care au ca scop protejarea impotriva intemperiilor sau a furtului. Tot in categoria lucrarilor de conservare intra si actiunile de mentinere in stare de ruina a vestigiilor arheologice din orice epoca. In acest caz, conservarea urmareste doar impiedicarea degradarilor ulterioare. Sunt eligibile si lucrarile de consolidare. Monumentele naturii reprezinta arii naturale protejate, al caror scop este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite. In aceasta categorie sunt incluse de la specii de plante sau animale salbatice rare, amenintate cu disparitia, arbori seculari sau asociatii floristice si faunistice, la pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa sau cascade. Daca monumentele naturii pentru care se cere finantare nu sunt cuprinse in perimetrul altor zone aflate sub regim de protectie, pentru asigurarea integritatii lor se vor stabili zone de protectie obligatorie, indiferent de destinatia si de detinatorul terenului.

Sursa: Curentul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *