Arii naturale, protejate pe hartie

In judetul Dolj, exista 37 de arii naturale protejate conform legislatiei in vigoare. Dintre acestea, doar noua arii au custode, restul fiind lasate in voia naturii.

Ariile naturale protejate sunt definite ca zone terestre sau marine special destinate pentru protectia si mentinerea diversitatii biologice a resurselor amenintate de disparitie, vulnerabile sau rare, precum si specii puse sub regim special de ocrotire. Zonele cu resurse importante sub aspect biogenetic, ecologic, stiintific, educational si recreativ intra si ele in categoria ariilor ce pot fi protejate, precum si elementele si formatiunile geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice.

Aria protejata si custodele
Ca sa instituim o arie protejata,e necesara o propunere in acest sens. Ea se poate face de autoritati ale administratiei centrale si locale, diferite institutii si, foarte important, de catre organizatii neguvernamentale si persoane fizice. Pentru crearea unei arii naturale protejate, trebuie inaintata consiliului judetean sau local o documentatie stiintifica avizata de catre Academia Romana.

Pentru o arie naturala protejata cu regim special, documentatia e mult mai complexa si trebuie sa cuprinda un studiu de fundamentare stiintifica, o harta topografica, avand limitele zonei protejate, o situatie cu suprafata si situatia juridica a terenurilor, cu precizarea proprietarilor acestora si avizul Academiei Romane.

Prin instituirea ariei protejate, se interzice orice lucrare sau activitate susceptibile sa genereze un impact negativ asupra acestora. Autorizarea activitatilor in perimetrul ariilor naturale protejate si in vecinatatea acestora se face cu acordul structurilor de administrare a ariei naturale protejate. Aici apar probleme deoarece legislatia in domeniu nu explica ce se intampla acolo unde aria protejata nu are structuri de administrare, asa cum se intampla cu majoritatea ariilor protejate cuprinse in listele filialelor Agentiei pentru Protectia Mediului.

Custozii, intre cerinte si putinte
Protejarea ariilor naturale este cu atat mai dificila cu cat multe dintre acestea se gasesc pe proprietati private, controlarea lor fiind destul de dificila. Zona fosilifera de la Bucovat este un astfel de exemplu, in care cochilii de milioane de ani stau in curtile oamenilor, iar terenul este in continua schimbare, prin excavare!

Administrarea ariilor protejate se face prin intermediul unor structuri special constituite, regii autonome, companii si societati nationale si comerciale, autoritati ale administratiei publice locale. Administrarea se mai poate face de servicii descentralizate ale administratiei publice centrale, institutii stiintifice, de cercetare si de invatamint din sectorul public si privat, muzee, organizatii neguvernamentale, constituite potrivit legii sau persoane fizice cu calitatea de custode. Pentru a primi calitatea de custode, trebuie indeplinite mai multe conditii. Custodele trebuie sa aiba calificarea, instruirea si mijloacele necesare pentru aplicarea masurilor de ocrotire si conservare a bunurilor incredintate. Custozii trebuie sa fie atestati de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. Ulterior, se incheie o conventie in care vor fi stipulate drepturile si obligatiile ce revin fiecarei parti. Deloc de neglijat este faptul ca nimeni nu-l plateste pe custode pentru munca prestata.

Noua din 37
In judetul Dolj, doar noua arii protejate au custode. AJVPS este custodele a trei arii protejate: Complexul Lacustru Preajba – Facai, Balta Cilieni si Lacul Adunatii de Geormane. Directia Silvica Dolj este custodele a doua arii protejate, Poiana Bujorului din Padurea Plenita si Padurea de la Zaval. Custodele Lacului Caraula este o persoana fizica, Cruceru Ciobanu Elefterie Costel. Fundatia Actiunea Ecologica Romana este custodele Pajistii Halofile de la Gighera si Valea Rea de la Radovan. Asociatia Tinerilor Jurnalisti si Agentia pentru Protectia Mediului Dolj are custodia ariei protejate de la Dabuleni, cunoscuta ca punctul „la Cetate”. Celelalte 27 de arii protejate din judet nu au custode.

„In fiecare trimestru noi dam un anunt in presa locala, prin care cautam custode pentru ariile protejate, dar nu gasim. Una dintre cauze cred ca este aceea ca pe custode nu-l plateste nimeni, dar el are tot felul de obligatii fata de aria protejata. Doar ariile protejate din care s-a putut scoate un mic profit si-au gasit custode, cum este lacul Caraula. In acel lac, noi protejam racul, nu si pestii”, a spus Isabela Stefanescu, de la Compartimentul Protectia Ariilor al Agentiei pentru Protectia Mediului Dolj.

Controlul ariilor protejate trebuie facut de doua ori pe an, impreuna cu comisarii de la Garda de Mediu. Acolo unde se constata incalcari ale legislatiei, functionarii agentiei intocmesc proces-verbal constatator, dar nu pot da amenzi, ci pot informa Garda de Mediu, abilitata sa sanctioneze contravenientii. Desi exista de mai multi ani discutii pentru infiintarea Agentiei Nationale a Ariilor Protejate, institutie ce ar trebui, printre altele, sa reglementeze statutul ariilor protejate si al custozilor, nici pana in prezent acest lucru nu s-a facut. Atata timp cat meseria de custode al ariilor protejate este asimilata muncii patriotice, si rezultatele vor fi pe masura!

Sursa: Gazeta de Sud

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *