Marioara Micşunescu nu obţine în instanţă avizul de defrişare în Parcul Tineretului
Marioara Micşunescu nu obţine în instanţă avizul de defrişare în Parcul Tineretului
Asaltul betoanelor in Parcul Tineretului. 500 de arbori vor fi taiati, pentru a face loc unui cartier de vile
Asaltul betoanelor in Parcul Tineretului. 500 de arbori vor fi taiati, pentru a face loc unui cartier de vile

Peste 500 de arbori vor fi taiati din Parcul Tineretului pentru a face loc unui cartier de vile de P+2. Asta in conditiile in care bucurestenii sunt sufocati de betoane si de gazele de esapament. Daca autoritatile nu vor face nimic, vom ajunge ca, in maximum 10 ani, sa fim ca Beijingul si sa mergem cu masti la gura. In prezent, in Capitala avem 15 metri patrati de spatiu verde per om, iar media in europa este de 36 de metri patrati.

De cum a dat putin coltul ierbii, unii dezvoltatori imobiliari se dezmortesc si ei din criza financiara. Freamatul santierelor, praful care te sufoca, toate acestea reprezinta un stres pentru locuitorii oraselor. Autoritatile asista impasibile cum zeci de hectare dispar sub drujbe. Este si cazul a doua hectare cu arbori din Parcul Tineretului, care vor fi defrisate pentru a face loc unui cartier rezidential.

Marioara Micsunescu, proprietara a 20.000 de metri patrati din Parcul Tineretului din Capitala, a primit autorizatia de a construi un ansamblu rezidential de vile pe aceste teren dupa ce primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost obligat de Curtea de Apel Bucuresti sa elibereze acest act. Oamenii din zona povestesc cum se lucreaza in parc, de dimineata devreme pana spre dupa amiaza. Camioanele si excavatoarele se vad foarte bine de la balcoanele lor, de unde numara copacii care dispar in fiecare zi. Copaci pe care, in mare parte, i-au plantat chiar ei, impreuna cu copiii, prin 1986-1987, cand a fost amenajat parcul. Iar acum privesc cum se alege praful de castanii si teii batrani.

Un schimb de terenuri

Marioara Micsunescu a cump[rat in 2004 terenurile din parcul Tineretului, in zona Salii Polivalente, aceste terenuri fiind retrocedate fostilor proprietari. Inca din 2005, deoarece erau mai multe cereri de retrocedare in parc, unele chiar in mijlocul acestuia, Consiliul General al municipiului Bucuresti a aprobat un Plan Urbanistic Zonal prin care a stabilit, la marginea parcului, o fasie de teren unde sa fie relocati toti cei care aveau teren pe spatiul verde. Potrivit PUZ-ului, in acea zona se puteau construi cladiri cu maximum doua etaje. In plus, printre fasia aceasta de teren si restul parcului trebuia construit unui drum care ar fi inchis inelul median de circulatie.

In 2008, pe vremea lui Ariean Videanu, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat un schimb de terenuri prin care Marioara Micsunescu renunta la terenul de langa Sala Polivalenta si primea la schimb un teren echivalent in fasia de relocare.

In 2009, Consiliul Local sector 4 a aprobat un Plan Urbanistic de Detaliu care reglementa cum va arata cartierul rezidential. Dupa aprobarea PUD-ului, urmatorul pas ar fi fost eliberarea autorizatiei de construire, insa Piedone s-a opus. Tot in 2009, Primaria sectorului 4 a initiat un proiect de lege prin care se propunea exproprierea celor 2 ha in scop de utilitate publica, proiect care a fost aprobat de Senatul Romaniei, dar de atunci este blocat la Camera Deputatilor.

In 2010, PUZ-ul care stabilea fasia pentru relocare a terenurilor retrocedate in Parcul Tineretului a expirat. Desi s-a emis o autorizatie de construire in urma unei decizii judecatoresti, potrivit documentatiilor de urbanism, terenul este spatiu verde, fiindca Planul Urbanistic Zonal Parcul Tineretului, care facea acest teren construibil, a expirat in 2010.

 

Dreptul la mediu sanatos primeaza

In acest moment, zona respectiva este spatiu verde – Parcul Tineretului, iar Legea interzice construirea pe spatiile verzi. Potrivit Ordonantei de Urgenta 114/2007, „(1)schimbarea destinatiei terenurilor amenajate a spatiilor verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora. (2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta”. Vicepresedintele Ecocivica, Dan Trifu, a declarat ca, in cazul in care nu le va fi comunicata motivarea instantei, vor ataca decizia Curtii de Apel in instanta . „Acel teren este conform Planului Urbanistic General spatiu verde, iar legea interzice construirea pe spatiile verzi. Actele care nu respecta aceasta prevedere sunt lovite de nulitate. Din nefericire, in parcul Tineretului sunt foarte multe terenuri retrocedate, iar autoritatile ar trebui sa hotarasca cat mai repede exproprierea lor, ca sa scapam de problema”, a adaugat Dan Trifu. Potrivit legii, procedura de expropriere pentru spatiile publice poate fi facuta de Parlament, Guvern si Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Curtea Constitutionala a stabilit, in 2009, ca dreptul la un mediu sanatos primeaza in fata dreptului la proprietate”, explica deputatul Lucia Varga.

Daniel Caramida, arhitectul sef al Primariei Sector 4, a declarat ca, potrivit legii 50, acolo oricand se poate incepe o constructie. Pe durata constructiei, Inspectia de Stat trebuie sa verifice stadiul lucrarilor, din punct de vedere al calitatii.

Vrea 1.000 de euro/metru patrat

Proprietara terenului, Marioara Micsunescu, ar fi dispusa sa faca o intelegere cu statul si sa nu defriseze spatiul, insa autoritatile nu i-au propus nici o oferta. „Eu stau foarte aproape de Parcul Tineretului. Cand am intrat in posesia acestui teren, dupa schimbul pe care l-am facut cu Primaria Capitalei, acolo erau copaci foarte mici, puieti, care nu erau greu de mutat si m-a incantat ideea de a construi un ansamblu rezidential langa parc. Ma doare sufletul cand ma gandesc ca o sa bag drujba in ei. Desi am declarat tot timpul ca sunt dispusa sa negociez cu autoritatile, sa exproprieze terenul si sa fiu despagubita, nimeni nu a venit sa ma intrebe, nimeni nu s-a aratat interesat de aceasta solutie. Nu-mi permit sa fiu donatorul orasului, sa cedez acest teren gratuit, nu vreau insa nici o suma exorbitanta, ci vreau exact cat este pretul terenului pe piata. Daca inainte de criza, pretul terenului in zona era de 2,000 de euro/mp, acum nu pot spera nici la jumatate. Piata fiind atat de jos, nu se poate spune ca autoritatile ar fi in pierdere”, a declarat Marioara Micsunescu.

Ne sufocam incet, dar sigur

Din 1991 pana in 2009 au fost rase de pe harta oraselor romanesti 401 hectare de spatii verzi, potrivit datelor INS. Locul lor a fost luat de blocuri de locuinte si cladiri de birouri. Pana la finalul lui 2013, orasele din Romania ar trebui sa ajunga la media europeana de 26 de metri patrati pe cap de locuitor. Acum, cele mai multe au sub 20 de metri patrati. Suprafata de spatiu public verde pe cap de locuitor s-a redus semnificativ in ultimii ani, din cauza cresterii numarului populatiei urbane, si nu fiindca parcurile ar fi fost cotropite de betoane, arata un studiu realizat in 2009, la comanda Comisiei Europene. In Romania insa, lucrurile s-au intamplat exact invers: populatia oraselor a scazut in 18 ani cu aproape 700.000 de locuitori, dar si suprafata spatiilor verzi s-a diminuat.

Conform datelor anuale centralizate de Institutul National de Statistica, la nivelul intregii tari, spatiile verzi erau in 2009 diminuate cu 401 ha, comparativ cu 1991: de la 21.633 de ha, la 21.232 ha. In Bucuresti, suprafata totala a spatiilor verzi este de 4.139 hectare, de unde rezulta o medie de 21,3 mp per om, daca ne raportam la populatia stabila de 1,9 milioane. Daca insa luam in calcul si tranzitul zilnic, populatia Bucurestiului ajunge la 2,5-2,8 milioane. Astfel, vom ajunge la o suprafata medie de 15-17 mp per om, cu mult sub standardul european care este de 25-30 mp. Pentru comparatie, Londra are 80 mp/om, Viena 110, iar Hamburg 35 mp/om. Cele mai verzi orase sunt Oulu (Finlanda), Liege (Belgia) si Valenciennes (Franta), cu peste 300 de mp/locuitor. Cetatenilor din Cadiz, Fuenlabrada si Almeria, din Spania, si celor din Reggio, provincia Calabria (Italia), le revin cele mai mici petice de verdeata: intre trei si patru metri patrati pentru fiecare.

Motivul „evaporarii” acestor hectare, explica Dan Trifu, vicepresedintele asociatiei Eco-Civica, il reprezinta febra imobiliara, careia i-au cazut prada multime de gradini si parcuri, mai ales in Bucuresti si Constanta. „Nebunia imobiliara este de vina. Cand spatiile libere s-au terminat, au inceput presiunile pentru singurele perimetre disponibile, parcurile. Mafia imobiliara, una dintre cele mai perfectionate din tara, a investit mult in cumpararea litigiilor cu retrocedare de proprietati in parcuri. Asa au disparut din Bucuresti sute de hectare de spatii verzi si altele cateva sute sunt in pericol de a fi inlocuite cu turnuri de sticla si beton”.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here