Articol publicat in 2002, gasiti informatii actualizate pe facebook.com/rosia.montana.in.unesco
Vasile Frank Timis a aflat si el ca muntii nostri aur poarta
Vasile Frank Timis, creierul operatiunii “Rosia Montana” a fost condamnat de doua ori pentru detinere de heroina
Cele mai importante zacaminte aurifere ale Romaniei au incaput pe mina unui aventurier roman pripasit, in urma cu doua decenii, undeva in vestul Australiei. Cu o pregatire de mecanic-auto si cu doua condamnari penale pentru detinere de droguri, romano-australianul Vasile Frank Timis a reusit performanta de a legaliza una dintre cele mai mari inginerii financiare din istoria Romaniei: preluarea de la statul roman, pe mai nimic, a exploatarii si valorificarii rezervelor naturale de aur din zona Muntilor Apuseni.
“Aurul este o marfa ca oricare alta” – asa s-a exprimat Vasile Frank Timis, creierul afacerilor de la Rosia Montana unde se gaseste cel mai mare depozit de aur din Europa. Guvernul Romaniei a concesionat exploatarea unei imense cantitati de aur ce valoreaza peste 3 miliarde de dolari in schimbul unor promisiuni si a unor sume de bani ce par ridicole in comparatie cu valoarea zacamintului. Practic, aurul de la Rosia Montana a fost vindut in schimbul a trei milioane de dolari platiti in 1997 pentru concesionarea terenului si a promisiunii ca se vor mai investi alti 400 de milioane de dolari reprezentind costuri de productie si ca se vor crea 25.000 de locuri de munca in zona.
Cadrilaterul de aur
“Ginditi-va la firma “Gabriel Resources” ca la un conte Dracula al mineritului aurifer”. In acesti termeni se exprima un raport al reputatei firme americane de analiza financiara “Hoover’s” care a facut o caracterizare companiei “Gabriel Resources”. Comparatia nu este deloc deplasata daca luam in considerare faptul ca aceasta companie isi trage puterea financiara de pe pamintul Transilvaniei si ca in spatele tuturor actiunilor ei se afla un ardelean stabilit in Australia. Nascut in 1964 in Borsa-Maramures, Vasile Frank Timis a reusit sa absolve o scoala profesionala de mecanici-auto dupa care, in 1981, a plecat din tara stabilindu-se in Perth – Australia.
Printre precuparile romanului Frank in patria cangurilor s-au evidentiat traficul de droguri si “vinatoarea” subacvatica de perle. Chiar daca, pentru o vreme, Vasile Frank Timis a lucrat ca sezonier la o societate de exploatare a perlelor, relatiile stabilite de el cu reprezentanti ai lumii interlope l-au adus de doua ori in fata instantelor australiene. Potrivit unui raport al firmei “Dundee Securities Corp.”, Vasile Frank Timis a fost condamnat de doua ori in Australia (in 1990 si in 1994) pentru posesia unor cantitati de heroina. El a platit si doua amenzi in valoare de 10 si 17 mii de dolari australieni. Potrivit legii australiene cantitatile de heroina pe care le avea Timis asupra sa pot presupune intentia de trafic, fapt care a si atras sanctiunile amintite. Despre acest episod din viata sa, Vasile Frank Timis spune ca: “La tinerete fiecare greseste. Si George Bush a avut niste probleme la tinerete. Cum sa-ti explic, cind am fost tinar am fost in aventura cu persoane gresite, am stat in aceeasi casa si s-a intimplat. Eram in gasca si au gresit altii si am buctat-o eu”.
Cel ce avea sa devina creierul afacerilor cu aur din Transilvania, s-a intors in tara prin 1994 ca reprezentant, pentru inceput, al unor investitori straini in domeniul exploatarilor aurifere. Scopul real al venirii lui Timis in Romania a fost achizitionarea exploatarilor de aur din Muntii Apuseni si Carpatii Metaliferi. Este vorba, mai exact, de zona denumita “Cadrilaterul de aur al Romaniei”, o suprafata de 500 de kilometri patrati din Muntii Apuseni si Metaliferi. Aceasta zona cuprinde localitatile Rosia Montana, Bucium, Certej, Zlatna, Bolcana, Barza-Brad si Baita Craciunesti. La acea vreme insa, in ‘94-’95 nici situatia financiara personala si nici legislatia din Romania nu i-au permis ambitiosului Timis sa faca vreun pas rapid. Tocmai de aceea, Frank Timis a ales tactica “step by step”. Operatiunea “Aurul Romanesc” cerea rabdare, insistenta si, in primul rind, crearea unei structuri financiare extrem de complicate, care sa poata fi folosita la momentul prielnic.
De la steril, la aur
Mai mult, la acea data, mijlocul anilor ‘90, nu existau nici informatii oficiale cu privire la cantitatile de aur aflate in subsolul Apusenilor. Nimeni, cu exceptia lui Vasile Frank Timis, nu banuia ca localitatea Rosia Montana este asezata pe cel mai mare zacamint de aur din Europa: peste 300 de tone de aur si peste 1600 de tone de argint. Conform unor calcule, valoarea medie a aurului de la Rosia Montana depaseste 3 miliarde de dolari. De asemenea, importante cantitati de aur si argint se gasesc si in celelalte zone concesionate firmelor in care este implicat Timis. Surse din interiorul unor asociatii care se opun investitiilor lui Timis sustin ca informatiile privind aceste zacaminte erau cunoscute inca de pe vremea guvernarii comuniste insa fusesera clasificate fiind considerate rezerve strategice. Pe de alta parte, Vasile Frank Timis spune ca a aflat despre aurul din Apuseni, nu din arhivele clasificate ale statului, ci de la un renumit geolog, Roy Cox, cooptat apoi ca director al firmei sale “Gabriel”.
Timis mai spune ca geologul are o gramada de carti despre potentialul geologic al Romaniei, carti publicate in perioada interbelica. Din aceste surse ar fi aflat si Timis despre bogatiile din subsolul Romaniei.
Aur Romanesc de Barbados si Jersey
Operatiunea “Aurul Romanesc” a fost initiata de Timis in urma cu sapte ani. El a infiintat mai intii doua firme off-shore: “Gabriel Resources” Ltd. iinregistrata in Jersey – Channel Islands si Castle Europa Ltd. inregistrata in Barbados. In ambele societati majoritatea actiunilor era detinuta de catre Vasile Frank Timis. De asemenea, in Castle Europa, partas era geologul Roy Cox prin firma “Lex Trust Company” Ltd.
Cele doua off-shoruri controlate de Timis au infiintat in Romania, in 1997, impreuna cu Regia Aurului si Cuprului Deva doua noi firme: Euro Gold Resources SA (pentru perimetrele Rosia Montana si Bucium) si Deva Gold SA (pentru perimetrele Certej, Zlatna, Bolcana si Baita-Craciunesti). Asta se intimpla dupa ce, in 1995, investitorul Frank Timis pusese deja piciorul in curtea “Regiei Aurului si Cuprului” (RAC) Deva prin inceierea unui acord de cooperare dintre societatea romaneasca si firma “Gabriel Resources”. Acordul, semnat fara verificarea bonitatii firmei lui Timis, si care la inceput viza doar valorificarea sterilului obtinut printr-o metoda clasica de exploatare, a fost schimbat radical ulterior, prin introducerea a doua anexe. Astfel, s-a trecut de la “exploatarea sterilului rezultat din…” la “explorarea si exploatarea zacamintelor aurifere” prin intermediul unor noi companii mixte in care statul, reprezentat de RAC Deva, detinea 20a din capitalul social, iar firma lui Frank Timis 80a. Asa au aparut societatile mixte “Euro Gold Resources” SA si Deva Gold SA, firme controlate nu de statul roman, ci de Frank Timis care obtinea dreptul de preemptiune asupra zacamintelor aurifere pe toata perioada exploatarii. RAC Deva, transformata ulterior in “Minvest” SA apare azi cu o participare de 19a din capitalul social al noilor firme mixte. De asemenea, “Euro Gold Resources” apare in prezent sub numele de “Rosia Montana Gold Corporation”. Asocierea cu MINVEST SA (fosta RAC Deva) a fost asadar punctul critic in afacerile lui Vasile Frank Timis. Din acest moment Timis, care nu mai fusese niciodata implicat intr-o operatiune de o asemenea anvergura, a inceput o ampla operatiune speculativa in afara tarii. Inarmat cu inscrisurile referitoare la asocierile din Romania, Timis s-a orientat catre bursa canadiana din Vancouver. Pentru a ajunge la bursa, el a intrat intr-o asociere cu o firma miniera infiintata in 1986 pe teritoriile Yukon. Firma, numita initial PIC “Prospectors International Corporation” a devenit in 1994 “Starx Resources”, iar mai apoi, in 1997, in urma fuzionarii cu “Gabriel Resources” Ltd. Jersey, a devenit “Gabriel Resources” Ltd. Yukon-Canada. Intrarea pe bursa canadiana a fost insotita de crearea unor alte firme off-shore folosite la tranzactionarea actiunilor “Gabriel”. Astfel apar firme precum Albion Holdings Limited din Barbados (cu o filiala in Deva-Hunedoara), Maracs Holdins Ltd, Louraine Holdings Ltd., societati care sint in intregime controlate de Timis si care cumpara actiuni sau optiuni tocmai de la Gabriel Resources Ltd. Pe masura ce au aparut rapoartele despre cantitatile de aur existente la Rosia Montana, a inceput sa creasca si valoarea actiunilor “Gabriel” Ltd. Prin urmare, firma “Gabriel” a trecut de pe bursa din Vancouver pe mult mai puternica bursa din Toronto. Asa se face ca Vasile Frank Timis a ajuns acum, potrivit propriilor declaratii, presedintele unei societati evaluate la 1 miliard de dolari.
Timis, clarvazatorul
Asocierile cu “Minvest” SA erau vitale deoarece aceasta regie detinea concesiunile mineraliere pentru zonele care il interesau pe Timis. Surprinzator, el a prevazut faptul ca in 1998 noua lege a minelor va permite transferarea acestor concesiuni si a licentelor de exploatare catre firmele Euro Gold Resources si Deva Gold SA si, mai apoi, catre firmele care detin controlul asupra acestora, respectiv firmele din reteaua lui Frank Timis.
Astfel, licentele de exploatare ale zonelor Rosia Montana, Bucium, Zlatna, Certej si Bolcana au fost initial obtinute de Minvest SA insa au fost transferate in timp firmelor in care este actionar Frank Timis. Mai mult, este hotarit faptul ca atunci cind firma Deva Gold SA hotaraste sa inceapa lucrarile la oricare dintre exploatari, MINVEST SA trebuie sa inchida punctele de lucru si sa-si ia echipamentele de pe teren. Acesta este punctul final al eliminarii statului din afacerea aurului. In plus, potrivit unui comunicat al grupului de firme “Gabriel”, Minvest SA este singurul responsabil pentru cheltuielile care se vor ivi atunci cind activitatea angajatilor sai va inceta. Altfel spus, statul “sterge” urmele pentru ca al lui e praful de pe toba in vecii vecilor… Va urma
Paul Cristian Radu, Dan Badea, Stefan Candea, Sorin Ozon
