Lacurile Pangarati, Vaduri si Batca Doamnei, aflate pe cursul mijlociu al raului Bistrita, reprezinta o zona importanta pentru pasarile ce se deplaseaza pe culoarul de migratie est carpatic, prin conditiile favorabile pentru hrana si adapost pe care le ofera. Totodata, constituie o veriga importanta in pastrarea biodiversitatii si a habitatelor naturale pentru toata zona estica din continentul European.
Lacurile Pangarati si Vaduri sunt declarate arii de protectie speciala avifaunistica prin Hotararea de Guvern nr. 2151/2004
privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone si prin Hotararea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.
Incepand cu luna ianuarie 2007 pana in prezent, s-au realizat observatii ornitologice pe cele trei lacuri. Observatiile au fost efectuate in scopul realizarii unei analize a avifaunei in stransa legatura cu cadrul abiotic natural, inventarierii speciilor de pasari din aceste areale, in scopul cunoasterii si protejarii lor. De asemenea, s-au realizat observatii privind dinamica unor populatii de pasari acvatice, s-a observat influenta factorilor de mediu in fenologia pasarilor, pentru a se fundamenta importanta acestor lacuri de baraj ca areale de iernat pentru pasarile de apa. Din punct de vedere cantitativ, se remarca prezenta unor mari populatii de pasari acvatice pe suprafetele monitorizate.
Lacul Pangarati este preferat de catre speciile de rate si de catre lisite. Pe data de 24.01.2007 au fost numarate 1800 de rate mari. In medie, pe suprafata acestui lac s-a remarcat prezenta a aproximativ 500 de exemplare de rata mare, de-a lungul intregului sezon hiemal. De asemenea, s-au putut observa aproximativ 400 de exemplare de lisita si 33 de exemplare de lebada de iarna. In luna ianuarie 2008, populatia de rata sunatoare a ajuns la 50 de indivizi. Tot pe Lacul Pangarati, am observat cea mai mare populatie de rata motata – 32 de exemplare (23.11.2007 si 06.01.2008).
Pe Lacul Vaduri si-au stabilit cartier de iernare speciile: lebada de vara, rata mare, rata sunatoare, corcodel mic. Aici au fost
observate exemplare de: rata sulitar (o pereche – 23.11.2007, 2 perechi – 10.01.2009), rata rosie (doua perechi – 23.11.2007), rata cu cap castaniu (o femela – lunile ianuarie-februarie 2008). Aici, a iernat cea mai mare populatie de lebada de iarna (96 exemplare – 20.01.2008).
Lacul Batca Doamnei, datorita suprafetei intinse, ofera conditii de iernat unui numar foarte mare de pasari. Astfel, pe acest lac, ierneaza populatii de corcodel cu gat negru, corcodel cu gat rosu, ferestras mare, ferestras motat, ferestras mic. In timpul migratiei, in luna noiembrie, pe acest lac poposesc aproximativ 500 de indivizi de cormoran mare, iar in lunile urmatoare au fost semnalate doar sporadic 5 – 6 exemplare.
S-a observat ca pasarile realizeaza o migratie intre cele trei lacuri. Astfel, in arealul studiat, a fost semnalat un singur exemplar de cufundar polar, ce realiza deplasari intre cele trei lacuri, la sfarsitul lunii ianuarie parasind arealul studiat. De asemenea, populatii de pescarus argintiu au fost intalnite pe cele trei lacuri, cu preferinta pentru Lacul Batca Doamnei (59 exemplare – 14.12.2007). Tot in acest perimetru semnalam prezenta matasarului. Au fost observate 200 de exemplare pe data de 14.02.2006 si aproximativ 100 de exemplare pe data de 25.02.2006 in zona Lacului Vaduri si 400 de exemplare pe data de 10.01.2009, in apropierea Lacului Batca Doamnei. Prezenta matasarului in areal a fost semnalata si in anii 1991, 1992, 1996. De asemenea, exemplare solitare de starc cenusiu si egreta mare au fost observate pe Lacul Batca Doamnei si in luna ianuarie.
Iarna, anseriformele realizeaza scurte deplasari pentru hranire. Ziua stau pe luciul de apa, hranindu-se frecvent la marginea ghetii, iar seara se deplaseaza in locurile de hranire. Se deplaseaza pe Bistrita, in aval si pe afluentii acesteia : Oantu, Pangaracior, Secu – Vaduri, Cracau, Doamna, Agarcia. In perioadele cand stratul de zapada este persistent, sursa de hrana fiind diminuata, ratele se deplaseaza pentru hranire in jurul fermelor zootehnice, la silozurile si rampele de gunoi (au fost observate in iarna anului 2006, la Girov). In cazul in care bazinul acvatic ingheata sau sunt viscole prelungite, anseriformele raman la locurile de hranire.
Desi numerosi factori antropici tulbura echilibrul acestor ecosisteme (pasunatul, arderea stufului, vanatoarea, braconajul, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deseurilor), populatiile de pasari ce ierneaza pe lacurile de baraj de pe cursul mijlociu al raului Bistrita se remarca atat sub aspect calitativ, cat si cantitativ, arealul fiind propice pentru iernat, datorita conditiilor climatice si a resurselor trofice bogate.
Conf. Dr. Carmen Gache – Universitatea „Al. I. Cuza” Iasi
Biol. Manuela Cozma – APM Neamt
Sursa: Infomediu Europa
