B?i?a Cr?ciune?ti – proiectul cu cianuri num?rul 3 al României
Baita Craciunesti – proiectul cu cianuri numarul 3 al Romaniei
Baita Craciunesti – proiectul cu cianuri numarul 3 al Romaniei

Agentia de Protectia Mediului Hunedoara anunta[1] in mai depunerea de catre Deva Gold SA a solicitarii acordului de mediu pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Baita-Craciunesti[2], zacamantul Teascu. Perimetrul este situat in extravilanul comunei Baita, in satul Barbura si al comunei Certeju de Sus, in satul Toplita Muresului.

Pe 7 iulie 2014, aceeasi agentie a emis decizia[3] prin care proiectul minier se supune evaluării impactului de mediu şi decide evaluarea adecvata, declansand astfel procedura de evaluare a impactului asupra mediului (Procedura EIM). Pe parcursul ei compania miniera are obligativitatea depunerii la autoritatea de mediu a unor studii specifice ce vor fi analizate de Comitetul de Analiza Tehnica (CAT) constituit ad-hoc. Abia aceasta este etapa in care, pentru prima data, comunitatea locala ia cunostinta, prin consultari publice, despre existenta si specificul tehnic al proiectului de minerit. In toate stagiile anterioare, de la atribuirea concesiunii pana la obtinerea planului zonal de urbanism (PUZ), locuitorii celor doua comune au fost exclusi din procesul de luare a deciziei privind oportunitatea proiectului pentru zona.

Actul mentionat mai sus constituie prima informare publica prin care sunt enuntate public aspectele tehnice ale proiectului Baita-Craciunesti. Este astfel prezentata amploarea proiectului ce va ocupa peste 12 km² din suprafata comunelor Baita si Certej, precum si faptul ca activitatea miniera propusa se situeaza integral in situl Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi.

Titularul proiectului este aceeasi companie miniera care detine si proiectul Certej. Deva Gold S.A este detinuta de Eldorado Gold (80%) (prin subsidiara Deva Gold Barbados Ltd.) si Minvest Deva (<20%). De altfel, decizia subliniaza efectul cumulativ al celor doua proiecte – proiectul va furniza materie primă, care se va procesa în cadrul uzinei de la Certej. Zacamantul este evaluat la 50 de tone de aur ce sunt programate a fi extrase pe o perioada de patru ani, cel mai probabil prin flotatie (tehnologie ce presupune utilizarea cianurii).

Decizia nu face nicio referire directa la depozitarea slamului cu cianuri si metale grele rezulat in urma procesarii. Este de asteptat sa se foloseasca iazurile de decantare planificate pe Valea Macrisului pentru proiectul Certej. Potrivit unui material[4] realizat de Wise Uranium Project, una din principalele cauze ce conduc la cedarea barajelor iazurilor de decantare este supraincarcarea acestora si suprainaltarea peretilor. Utilizarea in comun a iazurilor de steril de la Certej ar crea un risc suplimentar asupra sigurantei acestora, in conditiile in care au fost proiectate sa depoziteze cantitati semnficativ mai mici de deseuri.

„Departe de a fi un proiect de dimensiuni mici, exploatarea miniera propusa la Certej incepe sa capete proportii gigantice. Rand pe rand, patru perimetre se adauga celui de la Certej. Baita Craciunesti este doar unul dintre ele. Zona este acaparata de aceeasi companie, Deva Gold, ce detine si licente pentru perimetrele Bolcana, Saliste Hondol si Troita Pitigus. Este un nou tip de strategie al industriei miniere care incearca sa creeze aparenta unor proiecte miniere distincte, de dimensiuni reduse, mai usor acceptabile de public. Dar in realitate ne confruntam de fapt cu un mega-proiect, ce ar putea avea pana la 7 cariere distincte.” a declarat Roxana Pencea, reprezentant al retelei Mining Watch Romania.

Mai mult, din datele prezentate pe site-ul APM Hunedoara, Deva Gold SA nu a despus planul de securitate in conformitate cu Directiva Seveso (Ordin Nr. 2042/2934/180[5]) din 22 noiembrie 2010 sau planul de management al deseurilor. Mining Watch Romania va notifica Comisia Europeana si Directoratul General de Mediu pentru nerespectarea procedurii de solicitare a acordului de mediu si nedepunerea la dosar a planului de securitate in acord cu Directiva Seveso.

Pentru detalii suplimentare: Roxana Pencea, telefon: 0723 024300, contact@miningwatch.ro
***

Pentru mai multe informatii:

Ce seminifica procedura pentru obtinerea acordului de mediu

Procedura EIM este reglementata ca fiind procedura care identifica, descrie si evalueaza, in mod corespunzator si obiectiv, efectele directe si indirecte ale unui proiect asupra tuturor factorilor de mediu. Evaluarea analizeaza inclusiv impactul asupra bunurilor de patrimoniu cultural, dar si asupra unei comunitati in ansamblul interactiunilor si conditiilor care definesc calitatea vietii.

Actul cu care se finalizeaza procedura EIM, acordul de mediu circumscrie acceptabilitatea proiectului din punctul de vedere al criteriilor de mediu. Odata obtinut, titularul proiectului se afla in situatia de a solicita autorizatia de construire, in baza careia pot incepe lucrarile de exploatare prevazute de proiect.

Despre Mining Watch Romania

Reteaua Mining Watch Romania reuneste eforturile societatii civile si a comunitatilor locale de monitorizare, planificare si interventie privind activitatile miniere in Romania.

www.miningwatch.ro

[1] http://apmhd.anpm.ro/files/APM%20Hunedoara/TEASCUAnuntdepuneresolicitaresite.pdf

[2] http://miningwatch.ro/baita-craciunesti/

[3] http://apmhd.anpm.ro/files/APM%20Hunedoara/TEASCUDecizieetapadeincadraresite.pdf

[4] http://www.wise-uranium.org/mdas.html

[5] http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/gestiune_deseuri/Ordin%20nr.%202042.2010.pdf

Afla mai multe pe Suceava News Online: http://svnews.ro/baita-craciunesti-proiectul-cu-cianuri-numarul-3-al-romaniei/39400/#ixzz38HQVQNzA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here