Balbaieli de mediu, intr-o „tara de cherestea”

0
55
Balbaieli de mediu, intr-o "tara de cherestea"
Balbaieli de mediu, intr-o „tara de cherestea”

Renuntand momentan, dar nu definitiv, la planurile de expansiune in Ucraina, Holzindustrie Schweighofer ataca innoit padurile Romaniei, in inima Covasnei. In martie anul trecut, firma austriaca anunta extinderea exploatarii din Romania, cu 100.000 de metri cubi de lemn. „Am primit autorizatia de constructie, noua fabrica de cherestea va fi gata si va incepe productia la inceputul lui 2015“, a declarat joi Gerald Schweighofer pentru Wirtschaftsblatt.at. Investitia de 150 de milioane de euro la Reci ar crea si locuri de munca suplimentare. Organizatia de mediu Greenpeace reclama insa ca autoritatile locale romanesti au dat acordul de mediu fara sa efectueze realmente un studiu de impact asupra mediului inconjurator, stringent necesar unei exploatari de lemn de asemenea dimensiuni.

Dar austriecii nu vor sa amane constructia. Mai mult chiar, Schweighofer se plange de „birocratia exagerata“ din Romania, argumentand ca majoritatea localnicilor ar sustine exploatarea. Tot la nivel local insa, exista temeri referitoare la protectia mediului, dar si cele ale micilor antreprenori activi in industria lemnului.

Greenpeace critica administratia locala pentru toleranta ei in acordarea acordului de mediu si ameninta cu pasi in justitie. „Pentru o fabrica de aceste dimensiuni, studiul de impact de mediu in Romania si Europa este o uzanta comuna“, a declarat Herwig Schuster, de la Greenpeace Europa de Est, pentru Wirtschaftsblatt.at. Schweighofer insa declara, citat de publicatia austriaca: „In nici una din exploatarile noastre din Romania nu am avut nevoie de o evaluare a impactului asupra mediului. Aceasta este decisa de autoritati“.

Greenpeace mai critica reticentele firmei austriece in privinta certificarii. „Astfel, firma nu isi asuma raspunderea asupra originii lemnului intrebuintat”, a declarat Schuster, de la Greenpeace. Schweighofer replica insa ca la la Radauti, lemnul exploatat ar fi deja in mare parte certificat, iar in celelalte puncte de lucru din Romania, se lucreaza la obtinerea unei astfel de certificari si se spera in obtinerea ei, in cursul acestui an.

Legislatia romaneasca in materie de mediu inconjurator vorbeste de „acord de mediu”, „aviz de mediu”, „autorizatie de mediu” si „autorizatii integrate de mediu”. Patru denumiri, pentru practic aceeasi treaba. Diferentierea o pot face doar specialistii in mediu, sau in meandrele legii. Pentru un profan, clar e doar ca acordul de mediu este necesar la demararea unui proiect, iar autorizatia de mediu, la inceperea activitatii. Intrebarea este, cum ar putea fi refuzata autorizatia de mediu, unui intreprinzator cu proiectul gata terminat si constructia finalizata, pentru care a obtinut deja acordul de mediu.

Iar detalii despre „obligatiile de mediu”, din cadrul reglementarilor fixate de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPN), institutie in subordinea Ministerului Mediului si Schimbarilor climatice, nu putem afla, caci „aceasta sectiune este in constructie”, dupa cum aparea pe ecranul PC-ului, la momentul redactarii acestui articol.

In confuzia „acord” si „autorizatie” de mediu se scalda atat firma investitoare, cat si Greenpeace. Autoritatile locale romanesti o scalda si ele, in declaratii. Greenpeace a cerut, in decembrie anul trecut, demisia directorului APM Covasna, Gheorghe Neagu, pentru „lipsa de profesionalism, nerespectarea atributiilor in serviciu si grave contradictii in declaratii”.

”APM Covasna considera ca prelucrarea anuala a 1.000.000 de arbori nu are niciun fel de impact asupra mediului, astfel compania Schweighofer putand construi o fabrica de prelucrare a lemnului in comuna Reci, Covasna, fara a obtine acord de mediu”, a declarat Greenpeace Romania, potrivit Mediafax.

In fapt, acordul de mediu a fost obtinut de firma, iar autorizatia mai mult ca sigur ca va urma. 650 de locuri de munca directe si 2.000 indirecte, promite Schweighofer prin extinderea exploatarii de lemn, in Romania. In total, firma austriaca are 2.750 de angajati, poseda 26.000 de hectare de padure si 5.000 de hectare teren agricol. In anul 2013, cifra de afaceri a fost de cca 780 de milioane de euro. Schweighofer are in Austria o fabrica de celuloza, iar in Romania doua exploatari de lemn, ca si doua centre de productie de cherestea si peleti, la Radauti, Sebes, Siret si Comanesti.

Nu doar in cazul Schweighofer au luat Greenpeace si alte ONG-uri de mediu atitudine, reclamand exploatarea nesabuita si in parte ilegala a padurilor din Romania. Oficial, ar fi vorba despre 20 de milioane de metri cubi de lemn. Greenpeace crede ca e vorba de cu o treime sau chiar cu jumatate mai mult, caci braconajul padurilor e un business infloritor. Ca si alte resurse naturale ale Romaniei, lemnul este in cea mai mare parte exportat brut si fara a fi prelucrat superior in tara, astfel incat sa creasca profitul, dar si numarul locurilor de munca. Celuloza si mobila scumpa o fac altii, Romania ramane o tara de butuci si cherestea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here