Bancile par a fi un obstacol greu de trecut pentru in­vestitorii in energia solara

0
168
Bancile par a fi un obstacol greu de trecut pentru in­vestitorii in energia solara

Bancile par a fi un obstacol greu de trecut pentru in­vestitorii in energia solara chiar daca acestia vor avea in curand de partea lor una dintre cele mai gene­roase scheme de sprijin aplicata energiei regenerabile la nivel european.

La sfarsitul lunii trecute a fost aprobata Ordonanta de Urgenta 88/2011 care modifica Legea 220/2008 prin care este stabilit mecanismul de sprijin pentru energia verde. Pe scurt, prin aceasta ordonanta, producatorii de energie solara au certitudinea ca pana pe 1 ianuarie 2014 vor primi 6 certificate verzi, fiind astfel inlaturate informatiile potrivit carora numarul de certificate urma sa fie redus chiar de anul viitor. Aceasta era de altfel si cea mai mare temere a investitorilor de profil.

„In august credem ca aceasta ordonanta va fi publicata in Monitorul Oficial si de atunci ea isi va produce efectele”, a spus Mugurel Surupaceanu, deputat PSD.

Aceasta informatie ar fi trebuit sa-i linisteasca pe bancheri si sa dea drumul la finantari intr-un domeniu pe care multi specialisti il considera ca fiind zona de unde se va naste noul boom al energiei regenerabile dupa eoliene care au atras deja investitii de circa doua miliarde de euro. Lucrurile stau insa complet diferit mai ales ca multe banci au pus umarul de dezvoltarea bulei imobiliare, iar acum unele dintre ele inca mai suporta consecintele.

Aversiune la risc

„A trecut euforia in care o piata la inceput pre­su­punea angajamentul bancilor. Noi mergem pe sce­narii de stres, cu cat aveti mai mult equity (capital pro­priu – n.red.) cu atat este mai bine pentru noi, dar in niciun caz ponderea acestuia nu trebuie sa coboare sub 30% din proiect. Contractele semnate pe termen lung cu cumparatorii de certificate verzi sunt aproape obligatorii, desi suntem constienti ca asta inseamna o reducere cu circa 10% a incasarilor pentru investitori din cauza discounturilor acordate. Banii sunt scumpi azi”, a declarat Romulus Andrei, head of structured fi­nance department din cadrul Volksbank Romania. Andrei mai spune ca pentru a primi finantare, dez­voltatorii de proiecte solare au nevoie de parafa unui consulatnt recunoscut international si ca mai trebuie sa lucreze cu o casa de avocatura agreata de banca.

Pe scurt, reprezentantul Volksbank spune clar ca in ziua de azi institutiile financiare nu sunt dispuse sa-si mai asume vreun risc, desi in favoarea proiectelor de energie solara locale sta una dintre cele mai generoase legi din Uniunea Europeana, bazata pe certificate verzi si pe cote obligatorii.

Cum functioneaza schema

Astfel, pentru fiecare MWh realizat producatorul de energie verde primeste un anumit numar de certificate in functie de tehnologie. Energia solara este „copilul rasfatat” al acestei scheme de sprijin, fiecare MWh fiind recompensat prin 6 certificate verzi. Valoarea fiecarui certificat este cuprinsa intre 27 si 55 de euro. Mai departe, aceste certificate sunt cumparate de furnizorii de energie care sunt obligati ca in cosul livrat consumatorilor sa aiba un anumit procent de energie regenerabila. Dovada indeplinirii acestui procent este chiar numarul de certificate verzi achizitionate. Problema este ca achizitia acestor certificate reprezinta un cost pentru furnizori care va fi transmis in facturi, consumatorii de energie fiind astfel „sponsorii” cei mai importanti ai energiei verzi. Acest sistem de sprijin a fost gandit de stat in contextul in care Romania in calitatea sa de membru al UE are de indeplinit anumite tinte pana in 2020 in ceea ce priveste ponderea energiei verzi in consumul final de energie.

Cum dezvoltarea acestor proiecte este mai cos­tisi­toare decat a celor de energie conventionala, in­ves­ti­torii nu ar fi atrasi fara acest mecanism de sprijin, Ro­mania nefiind singura tara care a implementat astfel de scheme. In Romania, schema de sprijin are o du­rata de aplicare de 15 ani si este valabila numai pentru uni­tatile care intra in functiune cel tarziu in 2016.

Daca nu finantezi solarele, ce altceva finantezi

„Cred ca aceasta atitudine a bancherilor vorbeste despre un sistem local in colaps. Ei vor contracte ferme pe termen lung pentru vanzarea certificatelor verzi, vor un pret sigur, in contextul in care in urma cu doar cativa ani finantau proiecte imobiliare amplasate in camp care acum stau goale. Daca nu finantezi un astfel de domeniu cum este energia solara, unde este o lege de partea ta, atunci ce altceva poti finanta ?”, spune la randul sau Doru Voicu, senior partner in cadrul IBCOenerg, o companie de consultanta si inginerie, activa in domeniul proiectelor solare. IBCOenerg este o afacere de familie, infiintata in 1999, in care actionari sunt Gheorghe Voicu, specialist in domeniul energetic, cu o experienta de peste 45 de ani, si cei doi fii ai sai Doru si Paul Voicu. Doru Voicu are la randul sau o experienta semnificativa in domeniul energetic. El a coordonat echipa Electrica in cadrul mai multor procese de privatizare, pentru ca la sfarsitul anului 2005 sa se alature grupului energetic CEZ (Cehia) in functia de director de dezvoltare. In mandatul lui Voicu, cehii au dat startul unei investitii uriase, in valoare de 1,1 miliarde de euro, intr-un parc eolian de 600 MW in doua comune dobrogene. Mai tarziu, Voicu a preluat functia de consilier al lui Adriean Videanu, fost ministru al economiei.

Merg mai departe

„Avem mai multe proiecte in dezvoltare. Acum este vorba despre parcuri solare de 80 MW care au ajuns in faza ready to build (gata de constructie – n. red.). Cautam parteneri pentru dezvoltarea acestora, pentru ca ne dorim sa ne mentinem si noi anumite participatii in aceste proiecte”, a mai precizat Voicu.

Potrivit datelor disponibile pe site-ul Trans­elec­trica, la jumatatea acestei luni existau 94 de proiecte solare cu o capacitate de 451,2 MW care aveau contractele de racordare la retea semnate, aceasta fiind una dintre etapele importante de avizare. Deocamdata insa in Romania sunt montate numai trei parcuri solare cu o capacitate totala de 2 MW, tot po­trivit datelor Transelectrica. In comparatie, la ince­putul lunii iunie, erau functionale 15 parcuri eoliene, cu o capacitate de 1.165 MW, mai mult decat un reactor nuclear de la Cernavoda.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here