Bani si judecata de la UE pentru arii protejate
7 Oct 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email
Romania este trasa la raspundere la Curtea Europeana de Justitie pentru incalcarea prevederilor tratatului de aderare referitoare la managementul ariilor naturale protejate. Ministerul Mediului a lansat in aceeasi zi cea de-a treia sesiune de finantare a proiectelor din domeniul biodiversitatii, prevazuta de Programul Sectorial “Mediu”. 
Vezi in partea dreapta Ghidul solicitantului si Formularul cererii de finantare.
Comisia Europeana avertiza printr-o scrisoare trimisa in urma cu trei luni ca Romania trebuie sa refaca lista cu arii protejate pana la sfarsitul lui septembrie.
Concret, Comisia Europeana a decis ca Ministerul Mediului trebuie sa faca inventarieri pentru completarea retelei Natura 2000 cu noi situri desemnate si pentru extinderea suprafetelor speciale avifaunistice.
Ultimatum pentru Ministerul Mediului
Pentru ca termenul nu a fost respectat, Comisia Europeana a chemat Romania in judecata la Curtea Europeana de Justitie pentru incalcarea prevederilor tratatului de aderare referitoare la managementul ariilor naturale protejate.
Romania este in plin proces, a declarat ieri ministrul interimar al Mediului, Elena Udrea. “In prezent, rata absorbtiei de fonduri pentru arii protejate, din POS Mediu, este de numai 5%”, a mai spus Udrea.
In cadrul primei sesiuni de finantare pentru biodiversitate (octombrie 2007 – mai 2008) au fost depuse 48 de proiecte, dintre care Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial (POS) de Mediu din cadrul Ministerului Mediului a validat doar 15 proiecte.
215 milioane de euro pentru arii protejate
Valoarea acestora insumeaza mai putin de patru milioane de euro. Fondurile europene pentru protectia naturii, incluse in POS Mediu 2007-2013 , au o valoare totala de 215 milioane de euro, dintre care 172 de milioane constituie finantarea comunitara, iar restul de 43 de milioane reprezinta cofinantarea nationala obligatorie.
Conform programarii, in primii doi ani, Romania ar fi trebuit sa contracteze prin proiecte aproximativ 24 de milioane de euro. In cea de-a doua sesiune de finantare, incheiata la sfarsitul lunii aprilie, la Ministerul Mediului au ajuns 35 de dosare, dintre care nu se stie deocamdata cate vor fi validate.
Pe langa administratorii ariilor protejate, potentiali beneficiari sunt si autoritatile locale, organizatiile de mediu sau agentiile regionale pentru protectia mediului.
Potrivit datelor fur-nizate de Ministerul Mediului, cea mai mare alocare financiara, de 2,2 milioane de lei, a obtinut-o proiectul privind Managementul conservativ al biodiversitatii Parcului National Muntii Rodnei, sit Natura 2000, al carui beneficiar este administratia parcului cu acelasi nume.
Tot in categoria proiectelor majore din punctul de vedere al finantarii intra cele vizand protejarea speciilor de interes comunitar din Parcul Natural Lunca Dunarii (1,8 milioane de lei).
De la sapa la ecoturism
Legislatia europeana impune si anumite restrictii privind activitatile ce se pot desfasura pe terenurile incluse in ariile protejate.
Asta inseamna ca satenii sau investitorii care au terenuri pe o suprafata desemnata sit Natura 2000 vor fi nevoiti sa renunte la constructii sau la agricultura intensiva de exemplu, ce pot dauna biodiversitatii locale, primind despagubiri de la stat pentru practicarea turismului ecologic.
Cum pana acum Ministerul Mediului nu au intocmit hartile pentu zonele Natura 2000 din Romania, asa cum prevedea Comisia Europeana, nu a fost stabilit nici modul in care satenii pot primi recompensele pentru incetarea activitatilor ce pot afecta mediul local inconjurator.
In prezent, in tara sunt desemnate 381 de situri Natura 2000, ce ocupa aproape 18% din suprafata tarii, un procent prea mic, ce trebuie completat, potrivit Comisiei Europene, pentru o mai buna protejare a speciilor amenintate. Romania este unicul stat din uniunea Europeana cu cinci regiuni biogeografice: pontica, alpina, continentala, panonica si stepica.
COEXISTENTA
Reteaua Natura 2000 este o parte fundamentala a spatiului rural romanesc si are ca scop protejarea speciilor si a habitatelor vulnerabile in mediul natural. Activitatile traditionale din aceste zone sunt incurajate, atata timp cat ele nu ameninta biodiversitatea.
“Ministerul Mediului n-a trimis Comisiei Europene lista cu siturile Natura 2000 extinse.” Dan Hulea presedintele Societatii
Ornitologice Romane
Dezastru ecologic tinut sub tacere, pe raul Niraj
Lucrarile de curatare a barajului de pe raul Niraj, din Mures, efectuate de reprezentanti ai Directiei Judetene a Apelor, au tulburat apa peste cotele admise, fapt pentru care pestii au murit din lipsa de oxigen.
In urma cercetarilor s-a constatat ca pestii morti cantareau peste 300 de kilograme. Incidentul a avut loc in urma cu 10 zile, insa nu a fost aplicata nicio sanctiune. Mai mult, reprezentantii Garzii de Mediu abia daca stiu despre ce e vorba.
“Am primit intr-adevar o sesizare, insa nu stiu daca acel comisar caruia i s-a incredintat sesizarea a si verificat-o”, spune Daniela Burdeti, reprezentant al Garzii de Mediu Mures.
“Populatia e de vina”
Oficialii Directiei Apelor sustin ca au fost fortati de imprejurari si ca au avut de ales intre doua rele. “Am optat pentru cel mai mic. Daca nu interveneam cu lucrarile de curatare, exista riscul ca la primele inundatii mai serioase, toate localitatile care inainte se aflau sub ape de doua sau trei ori pe an, sa fie din nou inundate”, a spus Calin Fokt, purtator de cuvant al Directiei Apelor. El a precizat ca interventia omului a contribuit din plin la producerea masacrului piscicol.
“Estimasem intre 3.000 si 4.000 de metri cubi de aluviuni, insa au fost peste 15.000, rezultat al depunerii deseurilor agricole si menajere pe albia raului. Am actionat pentru ca debitele Nirajului sunt foarte mici si am putut interveni eficient. Am folosit tehnologia care polueaza cel mai putin. Problema a venit de la namolul intrat in putrefactie, care a consumat oxigenul din apa, fapt ce a omorat pestii”, a mai spus Fokt.
Garda de Mediu sustine ca a inteles necesitatea lucrarilor si ca nu vor fi aplicate sanctiuni. “Sesizarea a venit numai spre stiinta. Trebuie puse lucrurile in balanta. Se apropie sezonul ploios si exista risc mare de inundatii. Daca nu se faceau acum, pe seceta, mai tarziu se produceau inundatii. Le-am atras insa atentia ca lucrarile sa se desfasoare cu riscuri cat mai mici”, sustine Octavian Moldovan, director coordonator al Garzii de Mediu Mures.
Acesta a mai tinut sa adauge ca reprezentantii Apelor Romane au deja un serviciu specializat pe componenta de inspectie a apei. “Cum sa sanctionam noi o alta unitate care are deja un serviciu specializat de inspectie a apelor? Trece si asta si lucrurile vor reintra in normal”, a mai adaugat Moldovan.
Ecologistii sustin ca barajul de pe Niraj a fost ridicat dupa modele comuniste, cand nu se tinea cont de aspectele ecologice.
“Nu s-a tinut cont, la proiectare, de caracteristicile raului. Astfel se explica de ce tot namolul acela fertil, care dadea faima zonei, a devenit un material ucigas. Au murit pesti in cantitati foarte mari. Cand am dus proba de apa la laborator, ni s-a spus ca nu se fac analize la ape uzate”, a spus presedintele Fundatiei Eco Center, Zoltan Hajdu.
Sursa: Adevarul
Pentru mai multe informatii despre agricultura intensiva, alocare, ape, arii protejate, autoritatea de management, beneficiar, biodiversitate, calin fokt, constructii, curatare, curtea europeana de justitie, despagubiri, Directiei Apelor, eco, Ecoturism, finantare, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
