Bani şi judecată de la UE pentru arii protejate

7 Oct 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Email Tipareste

calin fokt, Ecoturism, lunca dunarii, ministerul mediului, niraj, parcului national muntii rodnei, POS

România este trasă la răspundere la Curtea Europeană de Justiţie pentru încălcarea prevederilor tratatului de aderare referitoare la managementul ariilor naturale protejate. Ministerul Mediului a lansat în aceeaşi zi cea de-a treia sesiune de finanţare a proiectelor din domeniul biodiversităţii, prevăzută de Programul Sectorial „Mediu“.

Vezi în partea dreaptă Ghidul solicitantului şi Formularul cererii de finanţare.

Comisia Europeană avertiza printr-o scrisoare trimisă în urmă cu trei luni că România trebuie să refacă lista cu arii protejate până la sfârşitul lui septembrie.

Concret, Comisia Europeană a decis că Ministerul Mediului trebuie să facă inventarieri pentru completarea reţelei Natura 2000 cu noi situri desemnate şi pentru extinderea suprafeţelor speciale avifaunistice.

Ultimatum pentru Ministerul Mediului

Pentru că termenul nu a fost respectat, Comisia Europeană a chemat România în judecată la Curtea Europeană de Justiţie pentru încălcarea prevederilor tratatului de aderare referitoare la managementul ariilor naturale protejate.

România este în plin proces, a declarat ieri ministrul interimar al Mediului, Elena Udrea. „În prezent, rata absorbţiei de fonduri pentru arii protejate, din POS Mediu, este de numai 5%“, a mai spus Udrea.

În cadrul primei sesiuni de finanţare pentru biodiversitate (octombrie 2007 – mai 2008) au fost depuse 48 de proiecte, dintre care Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu din cadrul Ministerului Mediului a validat doar 15 proiecte.

215 milioane de euro pentru arii protejate

Valoarea acestora însumează mai puţin de patru milioane de euro. Fondurile europene pentru protecţia naturii, incluse în POS Mediu 2007-2013 , au o valoare totală de 215 milioane de euro, dintre care 172 de milioane constituie finanţarea comunitară, iar restul de 43 de milioane reprezintă cofinanţarea naţională obligatorie.

Conform programării, în primii doi ani, România ar fi trebuit să contracteze prin proiecte aproximativ 24 de milioane de euro. În cea de-a doua sesiune de finanţare, încheiată la sfârşitul lunii aprilie, la Ministerul Mediului au ajuns 35 de dosare, dintre care nu se ştie deocamdată câte vor fi validate.

Pe lângă administratorii ariilor protejate, potenţiali beneficiari sunt şi autorităţile locale, organizaţiile de mediu sau agenţiile regionale pentru protecţia mediului.

Potrivit datelor fur­nizate de Ministerul Mediului, cea mai mare alocare financiară, de 2,2 milioane de lei, a obţinut-o proiectul privind Managementul conservativ al biodiversităţii Parcului Naţional Munţii Rodnei, sit Natura 2000, al cărui beneficiar este administraţia parcului cu acelaşi nume.

Tot în categoria proiectelor majore din punctul de vedere al finanţării intră cele vizând protejarea speciilor de interes comunitar din Parcul Natural Lunca Dunării (1,8 milioane de lei).

De la sapă la ecoturism

Legislaţia europeană impune şi anumite restricţii privind activităţile ce se pot desfăşura pe terenurile incluse în ariile protejate.

Asta înseamnă că sătenii sau investitorii care au terenuri pe o suprafaţă desemnată sit Natura 2000 vor fi nevoiţi să renunţe la construcţii sau la agricultura intensivă de exemplu, ce pot dăuna biodiversităţii locale, primind despăgubiri de la stat pentru practicarea turismului ecologic.

Cum până acum Ministerul Mediului nu au întocmit hărţile pentu zonele Natura 2000 din România, aşa cum prevedea Comisia Europeană, nu a fost stabilit nici modul în care sătenii pot primi recompensele pentru încetarea activităţilor ce pot afecta mediul local înconjurător.

În prezent, în ţară sunt desemnate 381 de situri Natura 2000, ce ocupă aproape 18% din suprafaţa ţării, un procent prea mic, ce trebuie completat, potrivit Comisiei Europene, pentru o mai bună protejare a speciilor ameninţate. România este unicul stat din uniunea Europeană cu cinci regiuni biogeografice: pontică, alpină, continentală, panonică şi stepică.

COEXISTENŢĂ

Reţeaua Natura 2000 este o parte fundamentală a spaţiului rural românesc şi are ca scop protejarea speciilor şi a habitatelor vulnerabile în mediul natural. Activităţile tradiţionale din aceste zone sunt încurajate, atâta timp cât ele nu ameninţă biodiversitatea.

“Ministerul Mediului n-a trimis Comisiei Europene lista cu siturile Natura 2000 extinse.” Dan Hulea preşedintele Societăţii
Ornitologice Române

Dezastru ecologic ţinut sub tăcere, pe râul Niraj

Lucrările de curăţare a barajului de pe râul Niraj, din Mureş, efectuate de reprezentanţi ai Direcţiei Judeţene a Apelor, au tulburat apa peste cotele admise, fapt pentru care peştii au murit din lipsă de oxigen.

În urma cercetărilor s-a constatat că peştii morţi cântăreau peste 300 de kilograme. Incidentul a avut loc în urmă cu 10 zile, însă nu a fost aplicată nicio sancţiune. Mai mult, reprezentanţii Gărzii de Mediu abia dacă ştiu despre ce e vorba.

„Am primit într-adevăr o sesizare, însă nu ştiu dacă acel comisar căruia i s-a încredinţat sesizarea a şi verificat-o“, spune Daniela Burdeţi, reprezentant al Gărzii de Mediu Mureş.

„Populaţia e de vină”

Oficialii Direcţiei Apelor susţin că au fost forţaţi de împrejurări şi că au avut de ales între două rele. „Am optat pentru cel mai mic. Dacă nu interveneam cu lucrările de curăţare, exista riscul ca la primele inundaţii mai serioase, toate localităţile care înainte se aflau sub ape de două sau trei ori pe an, să fie din nou inundate“, a spus Călin Fokt, purtător de cuvânt al Direcţiei Apelor. El a precizat că intervenţia omului a contribuit din plin la producerea masacrului piscicol.

„Estimasem între 3.000 şi 4.000 de metri cubi de aluviuni, însă au fost peste 15.000, rezultat al depunerii deşeurilor agricole şi menajere pe albia râului. Am acţionat pentru că debitele Nirajului sunt foarte mici şi am putut interveni eficient. Am folosit tehnologia care poluează cel mai puţin. Problema a venit de la nămolul intrat în putrefacţie, care a consumat oxigenul din apă, fapt ce a omorât peştii“, a mai spus Fokt.

Garda de Mediu susţine că a înţeles necesitatea lucrărilor şi că nu vor fi aplicate sancţiuni. „Sesizarea a venit numai spre ştiinţă. Trebuie puse lucrurile în balanţă. Se apropie sezonul ploios şi exista risc mare de inundaţii. Dacă nu se făceau acum, pe secetă, mai târziu se produceau inundaţii. Le-am atras însă atenţia ca lucrările să se desfăşoare cu riscuri cât mai mici“, susţine Octavian Moldovan, director coordonator al Gărzii de Mediu Mureş.

Acesta a mai ţinut să adauge că reprezentanţii Apelor Române au deja un serviciu specializat pe componenta de inspecţie a apei. „Cum să sancţionăm noi o altă unitate care are deja un serviciu specializat de inspecţie a apelor? Trece şi asta şi lucrurile vor reintra în normal“, a mai adăugat Moldovan.

Ecologiştii susţin că barajul de pe Niraj a fost ridicat după modele comuniste, când nu se ţinea cont de aspectele ecologice.

„Nu s-a ţinut cont, la proiectare, de caracteristicile râului. Astfel se explică de ce tot nămolul acela fertil, care dădea faimă zonei, a devenit un material ucigaş. Au murit peşti în cantităţi foarte mari. Când am dus proba de apă la laborator, ni s-a spus că nu se fac analize la ape uzate“, a spus preşedintele Fundaţiei Eco Center, Zoltan Hajdu.

Sursa: Adevarul

Pentru mai multe informatii detaliate despre ecologie si protectia mediului, evenimente ecologice, stiri de mediu, calin fokt, Ecoturism, lunca dunarii, ministerul mediului, niraj, parcului national muntii rodnei, POS sau voluntariat oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal EcoMagazin

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor 5000 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul comunitatii. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.