Ministerul Mediului, condus de Attila Korodi (UDMR), a finantat cu aproximativ 17 milioane de euro proiecte prin care sa fie create spatii verzi si alte amenajari ce ar putea imbunatati proasta calitate a mediului din Romania.

Majoritatea banilor au ajuns insa in locuri pentru care poluarea e un cuvant strain: sate si comune unde padurile si relieful din jur au grija indeajuns de bunastarea mediului. Chiar daca impactul investitiei asupra mediului pare ratat, circuitul banilor in natura are totusi un chichirez.

Te-ai astepta ca la fagurele cu bani al unui program de mediu sa se infrupte regiuni poluate din greu, precum Bucuresti, Galati, Resita, Bacau sau Gorj. Sau macar cele care duc lipsa de spatiu verde amenajat, precum Giurgiu, Buzau, Calarasi, Tulcea sau Vrancea. Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi a ratat insa aceste tinte. Grosul banilor s-a dus in zone din Bihor, Satu Mare, Mures, Teleorman sau Hunedoara, care stau bine la capitolul spatiu verde si nici poluate nu sunt. In schimb, sunt dominate politic de UDMR, PNL si PSD.
Programul a fost demarat in vara acestui an de Ministerul Mediului, cu scopul declarat ca Romania sa o ia pe urmele Uniunii Europene la capitolul curateniei mediului si al metrilor patrati de spatiu verde pe cap de locuitor. Daca un civilizat occidental se bucura, in medie, de 30-40 mp de spatiu verde, un roman trebuie sa respire sanatos cu aproximativ 10 mp, in cazurile fericite. Pentru onorabilul obiectiv, Guvernul a pus la bataie in mare graba, prin doua ordonante de urgenta, o prima transa de 60 de milioane de lei (aproximativ 17 milioane de euro) provenite de la Administratia Fondului pentru Mediu. Regulile jocului: autoritatile locale vin cu proiecte pentru amenajarea sau reconditionarea de spatii verzi, parcuri, scuaruri si alte locuri pline de verdeata, iar Ministerul Mediului le finanteaza partial sau integral, dupa o selectie riguroasa. La sesiunea din 2007 a programului s-au inscris aproximativ 170 de localitati, dintre care doar 102 s-au ales cu bani pentru proiectele lor. Criteriile dupa care urmau sa fie selectate sunt stipulate clar in Ghidul de finantare al programului. Au prioritate localitatile cu numar mare de locuitori, care au la dispozitie suprafete scazute de spatiu verde. Intentiile bune ale ministrului Attila Korodi au sfarsit insa prost pentru mediu si bine pentru UDMR si prietenii sai de guvernare, PNL si PSD.

Spatii verzi la tot poporul
Grosul finantarilor din programul de la Ministerul Mediului a plecat in judetele Bihor (10 proiecte au acaparat 6,6 milioane lei), Satu Mare (10 proiecte au primit 4,7 milioane lei), Mures (9 proiecte cu 5,3 milioane lei), Teleorman (8 proiecte cu 3,5 milioane lei) si Hunedoara (6 proiecte cu 3,3 milioane lei). Restul pana la 60 de milioane de lei s-au impartit pe proiecte razlete, din alte judete ale Romaniei. Localitatile care au beneficiat de bani de la ministerul lui Attila Korodi sunt in majoritate sate si comune anonime. Rareori gasesti pe lista castigatorilor localitatile mari sau „chelite” de spatii verzi, despre care se vorbeste in Ghidul de finantare al programului. Conform celui mai recent Raport de mediu al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM), printre zonele cu cel mai ridicat risc de poluare sunt orasele Bucuresti, Bacau, Iasi, Galati, Constanta, Gorj sau Caras-Severin. Dintre acestea, doar Capitala si-a adjudecat un proiect finantat cu 2 milioane de lei, in sectorul 6: reamenajarea Parcului Iuliu Maniu. Celelalte au doar cate un proiect finantat, dar si acela rupt de realitate: cate o comuna sau un oras fara poluare excesiva. Exceptie fac Caras-Severin, cu giganticul combinat de la Resita, care nu are nici un proiect, si Constanta, cu cinci proiecte castigatoare, dar in localitati straine de pericolul poluarii, precum Corbu sau Limanu.

Dar nu poluarea unei localitati a primat la selectia finantarilor, ci suprafata de spatiu verde existent. Conform aceluiasi raport al ANPM, in 2005, cele mai sarace judete la acest capitol erau Giurgiu, Buzau, Calarasi, Tulcea si Vrancea. Fiecare a castigat cate o finantare, cu exceptia Calarasiului, care a depus patru proiecte. Nici acestea nu au iesit din tiparul „spatii verzi in comuna cutare”.
Judetele campioane – Bihor, Satu Mare, Mures, Teleorman si Hunedoara – nu ies in evidenta nici prin riscul de poluare, nici prin suprafata scazuta de spatiu verde. Privind fotografiile de pe paginile de internet ale primariilor din localitatile care au castigat finantari, multe dintre ele par adevarate oaze de verdeata. Nu mai vorbim de numarul mare de locuitori ai localitatilor castigatoare, pentru ca rare sunt proiectele care au respectat acest criteriu.

UDMR polueaza mai tare
Cele cinci judete campioane ies insa in evidenta prin altceva. Fraiele lor politice sunt trase de UDMR, PNL sau PSD. In Bihor, judet dominat in Consiliul Judetean de UDMR, sase dintre cele zece proiecte castigatoare vin de la primari UDMR (Salonta, Marghita si comunele Paleu, Bors si simian, unde satenii se vor bucura de parcuri de mii de metri patrati). In Satu Mare, Consiliul Judetean e tot fieful UDMR, dar din cele zece proiecte castigatoare doar patru au ajuns la ei (Satu Mare si comunele Culciu, Agris si Turulung). Restul au castigat colegii de la PNL. In Consiliul Judetean Mures, balanta inclina tot spre UDMR, iar sase din cele noua proiecte castigatoare sunt ale primarilor din acest partid (Reghin, Sovata si comunele Corunca, Sanpaul, Chibed si Vargata). Exceptia in plan politic: sapte comune conduse de PSD in Teleorman se vor umple de spatii verzi si parcuri vitale pentru mediul in care traiesc satenii lor (Draganesti-Vlasca, Plosca, Gratia, Islaz, Purani, Dobrotesti si Piatra), iar Rosiorii de Vede (PNL) va avea o intersectie cu parc si scuar, cu nu mai putin de 550.000 de lei de la Mediu. In Hunedoara, situatia e bine balansata, localitatile castigatoare fiind conduse de tot esichierul politic.

Korodi a comunicat mai bine cu primarii UDMR
Pentru ministrul Attila Korodi sa umpli de parcuri si spatii verzi comune si sate cu iesire la padure reprezinta o cheltuiala cu cap a banilor pentru mediu. „Cred ca acesti bani au fost cheltuiti util. Spatiul verde incepe sa insemne ceva si in zona rurala, ceea ce arata modernizare. E de ajuns sa trecem granita in Ungaria sau in Germania, si vom vedea ca rural nu inseamna doar noroi si grajduri”, spune ministrul Korodi. Cat despre izul politic al impartirii finantarilor, ministrul UDMR are o singura explicatie: buna comunicare. „Comunicarea acestor finantari a ajuns mult mai bine in acele zone, poate si pentru ca presa de limba maghiara a relatat mai mult despre ele. Proiectele bune si eligibile au fost finantate. Multe localitati nu au avut insa proiecte sa le depuna, nu s-au gospodarit. Sper ca la sesiunea din ianuarie sa fie mai multe proiecte din zona urbana”, explica ministrul Mediului. De acelasi lant al explicatiilor se agata si consilierul ministrului, care s-a ocupat direct de program. „Nu s-a tinut cont de criterii politice, nu s-a politizat problema. Au raspuns mai bine autoritatile locale de acolo”, spune consilierul Szilard Dosa.
Nici presedintelui Administratiei Fondului pentru Mediu nu i se pare ca banii pe care ii gestioneaza puteau fi cheltuiti mai cu folos. „Orice cheltuiala pentru protectia mediului este eficienta, in situatia in care se afla mediul din Romania. Nu putem directiona banii, noi finantam proiectele pe care le primim. Lucram cu marfa clientului”, spune presedintele Mihai Toti.

Motivatii

– Prost nu e cel care cere
Nu poluarea le da batai de cap primarilor din comunele care au castigat bani de la Ministerul Mediului, ci lipsa unor parcuri sau locuri de joaca pentru electoratul lor. „Efectiv nu avem si noi un parc, un loc de flori, o amenajare. Cu poluarea nu avem probleme, Satu Mare nu e un judet industrializat”, spune primarul PNL Mihai Ghetina, din comuna Doba – Satu Mare. „Sunt paduri la noi aici, nu-s probleme cu poluarea. Dar nu avem teren de joaca, nici banci. Eu ma interesez la toate ministerele de unde se pot accesa fonduri”, spune primarul UDMR Dosa Sandor, din comuna Chibed, judetul Mures, cum a aflat de banii de la Mediu.

Cifre

In medie, fiecare comuna care s-a ales cu un proiect finantat de Ministerul Mediului a primit cam 500.000 de lei. Cel mai mult au primit sectorul 6 al Capitalei – doua milioane de lei si Satu Mare – tot doua milioane. Covasna si Harghita au primit trei, respectiv doua finantari. Miercurea Ciuc, orasul de bastina al lui Attila Korodi, a castigat 1,5 milioane de lei pentru imprejmuirea cetatii Miko cu spatii verzi. Poate cel mai chibzuit cheltuit milion de lei dintre cele 60 a fost cel alocat proiectului de spatii verzi de la Copsa Mica, judetul Sibiu.

Sursa: Romania Libera

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here