Kievul a notificat Romania asupra reluarii lucrarilor de renovare la canalul Dunare – Marea Neagra, sfidand organismele internationale
Kievul a anuntat ieri Bucurestiul ca isi reia intentiile de renovare a caii navigabile de mare adancime Dunare – Marea Neagra. In urma cu aproximativ o luna si jumatate, Romania primea din partea Ucrainei o notificare asemanatoare prin care se anunta explicit ca Guvernului Ucrainei a decis stoparea etapei a doua de finalizare a Canalului Bastroe. Conform cerintelor procedurii Conventiei Espoo, aceasta notificare reprezinta prima etapa din procedura de autorizare a investitiilor cu potential impact transfrontalier de mediu. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a primit din partea Ucrainei notificarea pentru faza a doua a proiectului de renovare a caii navigabile de mare adancime Dunare – Marea Neagra, conform cerintelor procedurii Conventiei Espoo.
Notificarea este primul pas din cei prevazuti in procedura de autorizare a investitiilor cu posibil impact transfrontalier de mediu. Ea contine o serie de date, de parametri la care partea ucraineana intentioneaza sa realizeze investitia. Motivul pentru care notificarile sunt trimise este acela ca cei interesati din tara posibil afectata, in cazul Bastroe fiind vorba despre Romania, pot studia datele si isi pot formula un punct de vedere in legatura cu oportunitatea investitiei, avand in vedere impactul asupra mediului.
Ucraina isi face de cap
Ucraina revine asupra deciziei de a stopa lucrarile de renovare a caii navigabile de mare adancime Dunare – Marea Neagra. Conventia de la Espoo obliga Ucraina sa organizeze, in Romania, o dezbatere publica unde cei care au ceva de spus pe aceasta tema sa isi poata exprima punctul de vedere. Potrivit unor surse din MMDD, citate de Mediafax, dezbaterea publica din Romania pe tema Bastroe ar urma sa fie organizata anul viitor, in primavara sau in vara. MAE anunta, in 15 august, ca autoritatile ucrainene au revocat Decizia finala privind realizarea celei de a doua faze a proiectului de constructie a caii navigabile de mare adancime Dunare – Marea Neagra (proiectul „Bastroe”- n.r.), adoptata in mod unilateral in luna decembrie 2007. La acel moment, partea romana considera adoptarea deciziei de revocare a Deciziei de finalizare a proiectului „Bastroe” din decembrie 2007 drept un pas inainte in directia conformarii de catre partea ucraineana cu dispozitiile conventiilor internationale si solicitarile diverselor organizatii internationale relevante. Dupa cum anunta ziarul ZIUA in luna mai, canalul Bastroe s-a vrut a fi o alternativa ieftina, menita sa serveasca interesele Kievului si Moscovei, privind circulatia navelor de mare tonaj intre Dunare si Marea Neagra, astfel incat sa ocoleasca rutele romanesti, supravegheate de UE si NATO. Canalul trece prin partea ucraineana a Deltei Dunarii, urmand sa fie realizat in doua etape, una pe teritoriul ucrainean, iar cealalta chiar la frontiera cu Romania, prin adancirea unui canal al Dunarii. Initiativa ucraineana a starnit reactii puternice la nivel global, organizatiile nationale si mondiale luand atitudine impotriva proiectului. Decizia finala a partilor la Conventia Epsoo din luna mai de la Bucuresti a pus la colt Ucraina pentru pozitia pe care a avut-o fata de construirea Canalului Bastroe.
Sursa: Ziua
