Jane Goodall, celebra cercetatoare a primatelor, calatoreste 300 de zile pe an pentru a-i invata pe tineri sa protejeze natura
Jane Goodall este o englezoaica pasionata de viata animalelor, care a infiintat un institut ce studiaza comportamentul primatelor, localizat in Parcul National din Gombe, Tanzania. Astazi, acest institut apara drepturile cimpanzeilor si le creeaza habitate propice pentru o viata mai buna. Jane are 73 de ani si se considera avocatul cimpanzeilor din lumea intreaga.
Pasiunea lui Jane Goodall pentru cimpanzei vine din copilarie, cand a primit o jucarie-maimuta de la tatal ei. Jane spune ca jucaria mai exista si astazi in camera ei de la Londra. Traiul alaturi de animale a facut-o pe tanara Jane sa doreasca sa invete mai multe despre viata acestora.
„Am avut un profesor special, care m-a invatat foarte multe lucruri despre animale: acesta a fost cainele meu, Rusty”, isi aminteste Jane. Studiul stiintific al comportamentului maimutelor a inceput abia in 1960, cand un profesor, Louis Leakey, si sotia acestuia au invitat-o pe Jane sa-i insoteasca in Africa de Est.
Cimpanzeii, la fel de gelosi ca oamenii Dupa ce a studiat cimpanzeii timp de 45 de ani, Jane spune azi ca oamenii nu sunt foarte diferiti de maimute.
„Cimpanzeii se comporta la fel ca noi. Imi aduc aminte ca, in primii ani de studiu, una dintre maimute, Fifi, a fost foarte geloasa atunci cand celelalte primate veneau si se jucau cu fratiorul ei. Ii alunga si tipa la ei, ceea ce seamana foarte mult cu comportamentul copiilor atunci cand li se naste un frate”, arata Jane intr-un interviu pentru un site international de protectia animalelor.
Cercetatoarea considera ca cimpanzeii au un creier foarte complex, numai ca, spre deosebire de oameni, nu pot invata un limbaj sofisticat prin care sa comunice, cel mult pot invata limbajul semnelor.
Mesagerul pentru Pace Pentru a raspandi dragostea fata de primate, Jane a scris mai multe carti pentru copii si a contribuit cu informatii si imagini la multe documentare despre cimpanzei. A fost numita „mesager” al Natiunilor Unite si presedinte al organizatiei „Avocatii animalelor”.
Pentru eforturile sale de a studia si conserva natura, a fost premiata de catre guvernele mai multor tari, de universitati si organizatii nonguvernamentale. In 2004, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a numit-o „Me-sager pentru Pace”.
Tot in acest an a primit si titlul de „Comandor al Imperiului Britanic”, intr-o ceremonie tinuta la Palatul Buckingham. In 2006, Jane a fost medaliata de catre UNESCO si de catre Legiunea de Onoare a Frantei. A luat premiul Tyler pentru Cercetarea Mediului si premiul „Kyoto” din partea Japoniei. Botezarea cimpanzeilor, aspru criticata Unul dintre cele mai mari merite ale lui Jane a fost ca in loc sa numeroteze cimpanzeii, i-a botezat cu nume proprii.
Acest lucru a atras critici din partea altor cercetatori, care au acuzat-o pe Goodall ca nu foloseste metode obiective atunci cand studiaza primatele si de aceea multe dintre observatiile sale pot fi puse la indoiala. In opinia cercetatorilor, numerotarea primatelor previne atasarea emotionala fata de animale si pastreaza obiectivitatea.
Cercetatorii au aratat in nenumarate randuri ca a-gre-sivitatea cimpanzeilor creste numai din cauza lipsei de hrana, caz in care se declanseaza adevarate razboaie intre grupurile de cimpanzei. Goodall con-sidera insa ca astfel de situatii sunt, de fapt, stari trecatoare ale comportamentului normal al primatelor.
„Cand privesti cum creste un cimpanzeu mascul iti dai seama ca toate relatiile sale incep sa se schimbe. Mai putin relatia cu mama lui”, arata Jane Goodall. Ea mai spune ca cimpanzeii devin agresivi ca rezultat al aglomerarii, care pro-voaca, doar ca efect secundar, o lupta pentru hrana.
„Roots&Shoots” pentru tineri Cercetatoarea e unul dintre sustinatorii opririi experimentelor pe animale. Jane considera ca oamenii pot gasi alternative pentru testele facute pe cimpanzei. „Cel mai urat lucru care mi s-a intamplat a fost sa merg in laboratoarele unde cimpanzeii adulti erau inchisi in custi de otel, fara sa fi facut vreo crima.
N-am avut niciodata ocazia sa ma cert cu medicii care afirma ca, oricat ar vrea sa vada ca experimentele pe animale nu mai exista, acest lucru nu va fi niciodata posibil”, spune Jane. Pana acum, institutul de cercetare din Tanzania a deschis 19 birouri raspandite in toata lumea.
A devenit foarte cunoscut de la lansarea programului pentru tineri „Roots&Shoots”, la care au aderat peste 8.000 de grupuri, din 96 de tari. Programul ii invata pe tineri cum sa protejeze animalele. Cercetatoarea calatoreste peste 300 de zile pe an pentru a tine discursuri despre cimpanzei, despre crizele de mediu si despre motivele pentru care ea spera ca omenirea va rezolva problemele de mediu ale pamantului.
Marele nostru avantaj fata de primate e ca avem abilitatea sa comunicam cu ajutorul unui limbaj sofisticat, dar, din pacate, abuzam de aceasta putere
Citeste articolul integral Batalie pentru interzicerea experimentelor pe animale in Adevarul
