Berlusconi este obligat sa faca studii peste studii, in timp ce cabanele-butoi ilegale sunt bine-mersi
Zona din Apuseni e asaltata de investitori „privilegiati” si de hoti de lemne, care distrug sistematic un taram protejat prin lege.
Lasat de Dumnezeu aproape la picioarele sale, Padisul e raiul fara seaman al tuturor iubitorilor de munte. Pana nu demult, de-a lungul si de-a latul, vedeai doar pasuni de-un verde ireal si creste aspre, invelite in paduri de conifere, prin care lumina reusea cu greu sa patrunda.
Acum, cabane din butoaie si pensiuni neautorizate polueaza in voie, pe motiv ca patronii acestora sunt deja amendati, iar legea nu permite doua pedepse pentru acelasi motiv! Intre timp, un proiect turistic de anvergura, la care printre asociati se numara si fostul premier al Italiei, Silvio Berlusconi, e blocat de smecherii care ar vrea sa pastreze Padisul pentru ei.
In 2001, in urma unui me-moriu semnat de orga-ni-zatiile de mediu din Bihor si Cluj, Platoul Padis a fost inclus intr-o rezervatie sub numele Parcul Natural Apuseni (PNA). Potrivit Legii 462/2001, rezervatia cuprinde patru parti. In zonele de protectie speciala (Cetatile Ponorului, Cheile Galbenei, precum si in „rezervatia integrala” Valea Boga), exploatarea forestiera si constructiile sunt strict interzise, iar turistii nu au dreptul sa intre decat insotiti de ghizi autorizati.
Din pacate insa, desi modificata pana in prezent de cinci ori, legea nu stabi-leste nici acum cu precizie granitele zonelor din rezer-vatie. Asa se face ca dintre coclaurile altadata virgine razbate acum haraitul nesfarsit al drujbelor ce frang padurea, iar pe drumurile croite anapoda, zi-noapte alearga masini, gemand sub greutatea bustenilor doborati.
Administratia Parcului Na-tural Apuseni spune ca are mainile legate. Poate si pentru ca, desi logic ar fi sa functioneze ca o or-ga-nizatie de sine statatoare, ANPA functioneaza in subordinea Directiei Silvice Oradea. Deci, practic, in subordinea unei institutii care gestioneaza exploatarea lemnului si culegerea fructelor de padure.
Reprezentantii Directiei Silvice sustin ca tin sub control situatia.
„Au fost cateva cazuri mai speciale, dar cei vinovati au fost pusi sub urmarire penala”, spune directorul tehnic al Directiei Silvice, Adrian Jurcau. Problema e, ne explica Jurcau, cu pasunile din rezervatie, dintre care unele sunt chiar in zona de protectie speciala.
Aici s-au facut studii de transformare in imasuri, prin rarirea copacilor inainte de infiintarea parcului. „In aceste locuri nu avem po-si-bilitatea legala de a inter-ve-ni pana la finalizarea planului de management al re-zervatiei”, spune directorul.
Apele menajere se evacueaza intr-un parau limpede, fara filtrare
Unde-i planul?
Planul respectiv, care ar clarifica si modul in care poate fi valorificat potentialul turistic al zonei, e deja la a doua varianta si tot nu e pe placul administratiilor celor cinci comune care au sau isi disputa terenuri situate in incinta rezervatiei: Pietroasa, Buntesti, Budureasa, Garda si Belis. „Proiectul e considerat drept o amenintare de catre oamenii locului, mai ales de cei care se ocupa de exploatarea resurselor forestiere”, explica Alin Mos, fostul sef al Rezervatiei, in prezent coordonator al Proiectului Phare CBC „Culoar romano-maghiar pentru conservarea biodiversitatii”.
Problema e ca, pana cand ANPA si primariile se vor pune de acord, platoul s-a transformat intr-o adunatura de casute si cabane de prost gust, aruncate de-a valma, fara nicio aprobare…
De pilda, vanzatoarea Ana Terebent a venit in Padis in 2003. Cladirea fistichie in care lucreaza are o autorizatie, dar ca magazin ABC, desi functioneaza acum ca minipensiune, bar si restaurant de ocazie pentru turistii cazati in camerele de la etaj si in cateva… butoaie.
Evident, Terebent presteaza servicii de turism fara autorizatie. Barul e mereu plin de muncitori forestieri. Femeia din spatele tejghelei refuza orice declaratie. „Nu pot sa-l sun pe patron, ca aici nu are semnal telefonul mobil, iar fix nu avem”, minte femeia, la iuteala, desi inainte cu cinci minute, vorbea la un telefon fix din bucatarie.
Cabana cu „protectie”
O alta constructie, cabana „Cetatile Ponorului”, a fost pe vremuri un sediu al Intreprinderii de Exploatari Forestiere (IFET) si, fiind in zona de conservare speciala, ar fi trebuit rasa de pe fata pamantului. Insa, noul stapan al cabanei, Liviu Toma, care pare sa fie fiul cui trebuie, beneficiaza de „protectie speciala”. Functioneaza fara autorizatie de mediu, dar asta nu l-a impiedicat sa-si faca site pe internet. Doar are „conditii de lux”: apa potabila captata ilegal dintr-un izvor si canalizare evacuata intr-o fosa aruncata chiar deasupra unui parau.
Autoritatile dau din umeri si spun ca n-au ce le face. Atat reprezentantii Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), cat si cei ai Garzii de Mediu sustin ca firmele care functioneaza in Parcul Natural Apuseni au fost deja sanctionate. „Noi nu putem da decat o singura amenda. Nu putem amenda de doua ori pentru aceeasi fapta”, declara Lucian Chindlea, seful ISC.
Chindlea arunca raspunderea in curtea administratiilor locale. „Oamenii si-au inceput afacerile inainte de infiintarea Parcului, iar pana la clarificarea situatiei juridice a terenurilor, nu putem lua masuri”, se justifica primarul din Budureasa, Vasile Budau.
Gunoaiele asteapta cu lunile sa fie ridicate
Megainvestitie boicotata
In timp ce cabanele si dughenele mizere prolifereaza, singurul proiect serios pentru zona Padis e abia in faza de avizare, si nu de azi, de ieri, ci de patru ani. El prevede ridicarea unei statiuni de patru stele in Padis, in apropierea Varfului Bisericuta Motilor, pe o suprafata de 86 de hectare si cu o capacitate de cazare de 3.000 de persoane.
Viitoarea statiune ar urma sa aiba doua partii de schi, functionale pe intreaga perioada a anului, iar pensiunile din perimetrul ei, de maximum doua niveluri, vor fi construite strict dupa modelul caselor traditionale motesti, avand dotarile necesare unui confort de trei si patru margarete.
Investitorii nu sunt nici ei fitecine. Stelica Florea, avocatul consortiului, spune ca printre asociati se numara si fostul premier al Italiei, Silvio Berlusconi, asociatul sau Vincenzo di Palla, grupul francez Vinci, unul dintre cei mai mari antreprenori din Europa, dar si fonduri de investitii imobiliare din Anglia si Romania.
„Viitoarea investitie va fi prietenoasa cu natura”, promite Viorel Popa, reprezentantul grupului, insistand ca interesul sau si al celor pe care ii reprezinta e sa nu afecteze in niciun fel mediul. „Niciun copac nu va fi taiat, nici macar pentru partiile de schi”. Omul se plange insa ca, in ciuda grijii cu care a fost elaborat proiectul, acestuia i se pun piedici de neinteles.
„Ni s-au cerut studii peste studii. Pana acum am cheltuit peste doua milioane de euro numai pe hartii. Unora dintre ele nu le vad niciun rost. De exemplu, nu inteleg de ce trebuia sa prezentam un studiu de impact asupra furnicilor si habitatelor de lilieci”.
Insa, desi proiectul pe care il promoveaza Viorel Popa are ca scop declarat transformarea Padisului intr-o statiune care sa rivalizeze cu cele de pe Valea Prahovei, pana la punerea lui in aplicare, noul proiect e sufocat de birocratie. La fata loc ului sunt cei care nu se-mpiedica in hartii, ca sunt smecheri.
-Ni s-au cerut studii peste studii. Pana acum am cheltuit peste doua milioane de euro numai pe hartii. Unora dintre ele nu le vad niciun rost. De exemplu, nu inteleg
de ce trebuia sa prezentam un studiu de impact asupra furnicilor
si habitatelor de lilieci.
Viorel Popa
Reprezentatul grupului de investitori straini
Sursa: Adevarul
