Cinci licee din Banatul Montan se pregătesc să devină ambasadori ai naturii sălbatice
Cinci licee din Banatul Montan se pregătesc să devină ambasadori ai naturii sălbatice
Biodiversitate remarcabila in Podisul Transilvaniei
Biodiversitate remarcabila in Podisul Transilvaniei

Din 2011 si pana in vara acestui an, o echipa de biologi coordonata de WWF-Romania a derulat in Podisul Hartibaciului-Tarnava Mare o serie de expeditii stiintifice. Rezultatele acestor activitati au fost acum centralizate, alcatuind un tablou impresionant al patrimoniului natural din Transilvania. WWF-Romania anunta pe aceasta cale cele mai importante rezultate ale cercetarilor si indeamna la o considerare cat se poate de serioasa a acestor valori, multe dintre ele unice in Europa, in proiectele de dezvoltare pe care autoritatile nationale si locale le vor propune, lansa sau aproba in aceasta zona.

Expeditiile s-au desfasurat in cadrul proiectului „Pentru Natura si Comunitati Locale-Bazele unui management integrat Natura 2000 in zona Hartibaciu-Tarnava Mare-Olt”, cel mai mare proiect de conservare al organizatiei WWF-Romania; acesta este cofinantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational de Mediu. Aria de implementare a acestuia este a doua cea mai mare zona din Romania acoperita cu arii naturale protejate, dupa Delta Dunarii. Aici se gasesc 7 situri incluse in reteaua europeana Natura 2000 si inca 3 arii naturale protejate de interes national. Echipa de biologi de la mai multe organizatii partenere in acest proiect a strabatut dealurile, fanetele si padurile pentru a identifica si numara speciile de plante, arbori, amfibieni, mamifere, insecte si pasari care se gasesc aici si pentru a analiza habitatele acestora. Pe scurt, ei au realizat un inventar al speciilor de flora si fauna si al habitatelor, astfel incat sa se stie cu exactitate cat de valoroasa este zona. Pe baza acestor informatii se elaboreaza planul de management al intregii zone, ce cuprinde masuri de gestionare a terenurilor. WWF-Romania organizeaza astazi, la Danes, o consultare cu factorii de interes si de decizie din zona, pentru a analiza masurile propuse de expertii din proiect.

Ce au descoperit expertii?

Partea colinara a Transilvaniei e una dintre regiunile cele mai bogate in specii si cu o diversitate foarte mare a lor. Au fost parcurse circa 80.000 hectare de paduri si s-au descoperit suprafete intinse de stejar pufos, care reprezinta 3 sferturi din toate padurile de stejar pufos din tara noastra; astfel, ele sunt o emblema a Transilvaniei. Acestea sunt dispuse pe terenuri in panta, cu orientare sudica si gazduiesc plante rare precum orhideele, irisul sau frasinelul. In zonele cu arboretele cele mai reprezentative – in jurul localitatilor Cris, Stejareani, Dumbraveni s-au instituit in scop de protectie rezervatii naturale, cum ar fi „Padurea de stejar pufos de la Cris-Stejareni” si „Padurea de stejar pufos de la Dumbraveni”.

Intre alte tipuri de paduri importante, s-au descoperit cele cu anini si frasini si zavoaiele cu salcii si plopi. Toate acestea prezinta o deosebita importanta, intrucat contribuie la formarea si intretinerea mediului de lunca, fixand aluviunile, reducand viteza apelor si aparand malurile de eroziune.

Pasunile cu arbori sunt o alta emblema a Transilvaniei; acestea sunt elemente de peisaj cu valoare culturala si de mediu ridicata, recunoscute pe plan international. S-au format de-a lungul secolelor, in urma activitatilor umane cu intensitate redusa, cum ar fi pasunatul extensiv si/sau cositul. Speciile cele mai comune de arbori de pe pasuni sunt stejarul, carpenul, marul si parul paduret, uneori si fagul. Dimensiunile lor pot fi uriase: cel mai mare stejar descoperit este in Mercheasa si are circumferinta trunchiului de peste 9 m. Consultarile cu experti europeni in aceste peisaje au aratat ca avem cea mai mare densitate de pasuni cu arbori ancestrali de pe continent.

Specii de flora si fauna

Biologii au descoperit 26 de specii de lilieci si 225 de specii de pasari, ceea ce inseamna aproximativ 60% din totalul speciilor observate in Romania. Multe dintre aceste specii de pasari (cam un sfert) au fost observate pe lacurile de la Bradeni sau in vecinatatea lor. Astfel, desi lacurile ocupa o suprafata mica raportat la marimea totala a zonei, ele au o importanta mare intrucat ofera pasarilor un mediu optim de viata. Pelicanul comun si rata de gheturi au fost intalnite la Bradeni, precum si cele mai rare si interesante specii din tot Podisul Hartibaciului: fluierarul sur, care are ciocul lung, subtire si canta ca din fluier, si lupul de mare, pasare rapitoare. De asemenea, in zona traieste acvila tipatoare mica, specie de interes european, care isi pierde locurile de cuibarit (din cauza exploatarii padurilor cu arbori batrani) si de hranire (din cauza transformarii pajistilor in terenuri arabile si in paduri), dar si cristelul de camp (Crex crex), afectat de cositul timpuriu, mecanizat sau de incendierea pajistilor.

In aceasta regiune exista si populatii de amfibieni extrem de bogate si durabile. Regiunea adaposteste cele mai mai mari populatii interconectate de broaste cu burta galbena (Bombina variegata) documentate in zona de deal din toata Europa. Aceasta broasca este in declin in toate tarile vest europene. O alta specie de broasca foarte rara la nivel european, dar care aici se gaseste in numar mare, este broasca rosie de padure.

In ce priveste mamiferele, intalnim populatii de urs, pisica salbatica, castor si vidre, precum si exemplare de lup – specii care s-au rarit sau chiar au disparut din multe tari europene. S-au descoperit sub 100 de exemplare de vidra, iar amenintarile principale la adresa speciei sunt legate de eliminarea vegetatiei de pe malurile raurilor si scaderea efectivelor de pesti din cauza barajelor, regularizarilor si a poluarii. Efectivele de lup sunt relativ mici din cauza exploatarii padurilor cu arbori batrani, a vanatorii si a activitatilor legate de pasunat. Ursii sunt raspanditi in intreaga zona, insa sunt concentrati in zonele de padure; acestia pot fi puternic afectati de activitatea forestiera intensa desfasurata in zonele de adapost ale acestora si de activitatile legate de pasunat.

Regiunea studiata, in mod special situl Natura 2000 Sighisoara – Tarnava Mare, are o valoare stiintifica exceptionala la nivel international. Aceasta se reflecta atat la nivel de peisaj cat si la nivel de diversitate a speciilor. Compozitia peisajului este echilibrata, cu acoperirea de padure de circa 30%, de pasune de circa 26%, pe cand zonele arabile si construite au acoperire redusa – circa 15%, respectiv 3-5%. Prin urmare, acoperirea cu vegetatie nativa este mare, nefragmentata. Pe langa acest aspect, modul de folosire a terenurilor agricole si padurilor este inca traditional in mare parte. Acest mod de folosinta creeaza un peisaj mixt (mozaicat) si intretine o varietate mare de specii de plante: peste 1.000 de specii de plante au fost identificate aici, reprezentand aproximativ 30% din toata flora Romaniei.

Toate aceste specii rare sau disparute din alte zone din tara sau din Europa au un rol bine determinat, uneori esential, in sistemul natural de care noi depindem. De aceea, este nevoie de masuri concrete si specifice de management al terenurilor din aceasta zona, pentru a nu afecta critic starea acestor specii si habitate sau pentru a minimiza riscurile cu care se confrunta. In decembrie, WWF va lansa si in dezbatere publica planul de management al zonei, urmand ca la inceputul anului 2015 sa fie depus in forma finala la Ministerul Mediului. Dupa aprobare, administratorul acestei zone, Progresul Silvic (Sibiu), va fi responsabil pentru punerea lui in practica.

Proiectul „Pentru Natura si Comunitati Locale – Bazele unui management integrat Natura 2000 in zona Hartibaciu-Tarnava Mare-Olt” este implementat in perioada martie 2011 – februarie 2015 de catre WWF-Romania, in parteneriat cu Fundatia ADEPT, Fundatia Mihai Eminescu Trust, Agentia Regionala de Protectie a Mediului Sibiu si Ecotur Sibiu, si are o valoare de 12.652.463 lei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here