300.000 de euro investiți anual, șase luni de eforturi pentru a identifica furnizori și o lansare fastuoasă, în prezența Ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu. Toate acestea ca cel mai mare retailer din România să introducă peste 50 de articole din bioPLASTIC pe rafturile sale și să numească asta debutul implementării unei strategii anti-plastic. Iată de ce consider că demersul Kaufland este unul ineficient, dacă nu chiar periculos.

Ieri, Kaufland România a inaugurat ceea ce mai-marii companiei numesc „primul magazin din România cu o strategie anti-plastic”. Invitația la eveniment anunța ceva revoluționar, însă mi-am permis să rămân sceptică. Și bine am făcut.

În ce consta strategia „anti-plastic” anunțată de Kaufland

Potrivit reprezentanților Kaufland, magazinul din Barbu Văcărescu a înlocuit „peste 90% din materialele consumabile de plastic de unică folosință […] cu materiale 100% biodegradabile sau compostabile, […][care] au în compoziție trestie de zahăr sau amidon de porumb și se descompun sub acțiunea micro-organismelor”. Iată despre ce articole este vorba:

  • în zona Grill: caserole, cutii, tăvițe și pungi din hârtie; tacâmuri și sosiere din bio-plastic;
  • la raionul legume-fructe: pungi și pahare pentru sucuri proaspete, ambele din bio-plastic, săculeți din bumbac, pungi de hârtie;
  • în zona florărie: folie de ambalare din bio-plastic;
  • la raionul panificație: pungi de hârtie, mănuși de unică folosință din bio-plastic, pungi din bio-plastic pentru ambalarea produselor de panificație feliate;
  • la raionul de produse proaspete: hârtie neplastifiată și imprimată cu vopsea alimentară, pungi de hârtie, caserole din bio-plastic;
  • în zona produselor de unică folosință: farfurii, tăvi, boluri, pahare, ; paie și tacâmuri din bio-plastic, ambalate în pungi din bio-plastic
  • la casele de marcat: sacoșe din bio-plastic;
  • un restaurant din zona Food Court, Stradale: veselă din arcopal și tacâmuri din inox în loc de farfurii, pahare și tacâmurile din plastic de unică folosință;
  • în exteriorul magazinului: saci de gunoi din parcare, din bio-plastic; pubele de carton pentru colectarea deșeurilor din materiale biodegradabile, care, potrivit reprezentanților Kaufland, vor fi ridicate de Iridex și transformate în compost.

Schimbarea va costa compania 300.000 de euro anual și, potrivit reprezentanților Kaufland, ar trebui să îi ajute în lupta împotriva plasticului. Ceea ce aceștia par însă să ignore este faptul că majoritatea produselor introduse sunt din bio-plastic, care, deși este confecționat din plante, tot plastic rămâne, tot trebuie colectat separat și tratat corespunzător.

Care sunt punctele slabe din strategia Kaufland

Strategia anti-plastic a magazinului Kaufland se bazează în mod semnificativ pe bio-PLASTIC. Promisiunea este, așadar, cea de a înlocui un tip de plastic de unică folosință cu un alt tip de plastic de unică folosință, biodegradabil sau chiar compostabil.

Așa cum am detaliat într-un alt articol despre bio-plastic, acest material are la rândul lui un impact semnificativ asupra mediului, pe toată durata vieții.

  • Pentru cultivarea plantelor din care este confecționat, producătorii pot ajunge să defrișeze păduri, să ocupe un teren agricol care ar fi fost folosit pentru mâncare, să folosească pesticide și combustibili fosili.
  • Apoi, produsele confecționate din bio-plastic sunt de cele mai multe ori de unică folosință, iar prezența lor pe piață presupune o descurajare a alternativelor reutilizabile.
  • La finalul vieții, plasticul biodegradabil sau compostabil nu rezolvă problema deșeurilor aruncate în natură sau la gropile de gunoi, chiar dacă se bio-degradează. Acestea sunt materiale care trebuie incluse în schemele de colectare separată a materiilor organice și a celor de realizare de compost. Or, în România, există o singură comunitate care colectează separat deșeurile biodegradabile de la populația (Sălacea), iar autoritățile de acolo au decis să folosească saci de hârtie pentru colectarea lor, iar nu din bio-plastic. Totodată, există un singur operator în România (Ecobihor) care procesează deșeurile biodegradabile de la populație, transformându-le în compost. (Precizare: deșeurile biodegradabile înseamnă resturi alimentare și deșeuri verzi sortate, iar nu deșeuri menajere amestecate, așa cum le numește în mod eronat Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu).

Prin urmare, magazinul Kaufland din București va pune pe piață cantități enorme de bio-plastic, care va fi luat acasă de clienți și va fi aruncat, cel mai probabil, în coșul de gunoi. Astfel, bio-plasticul va ajunge să emită metan în gropile de gunoi din capitală sau să polueze în mod direct natura dacă este aruncat necorespunzător. În plus, va crea un precedent periculos pentru răspândirea acestei false-soluții și în alte contexte.

Faptul că retailerul a amplasat pubele pentru colectarea resturilor biodegradabile în parcarea magazinului nu înseamnă că produsele din bio-plastic comercializate în magazin vor ajunge în respectivele pubele. Singura lor utilitate este colectarea consumabilelor de unică folosință din zona Grill.

Care sunt aspectele pozitive din strategia Kaufland

Deși strategia anti-plastic a Kaufland se bazează în mod preponderent pe bio-plastic, există totuși o serie de măsuri lăudabile. Mă refer la:

  • înlocuirea caserolelor de polistiren și a farfuriilor din zona Grill cu cele din hârtie;
  • introducerea în zona fructe-legume a pungilor de hârtie (amplasate însă mult prea jos, nefiind vizibile) și a săculeților din bumbac (produși însă în Turcia, deși avem alternative pe piața locală – Redu, Alternative, Atelierul de pânză);
  • eliminarea benzilor din plastic din pungile de hârtie de la panificație;
  • existența posibilității de a ambala doar în hârtie la raionul de produse proaspete, la cerere;
  • convingerea unui restaurant să înlocuiască articolele de unică folosință cu variante reutilizabile;
  • amplasarea de pubele pentru deșeuri biodegradabile și transportarea lor către groapa de gunoi Iridex, pentru a fi transformate în compost.

Ce alte măsuri de reducere a plasticului pot adopta retailerii

Prezentarea bio-plasticului ca soluția minune care rezolva problema deșeurilor este cel puțin periculoasă și poate încuraja clienții să consume chiar mai mult decât au nevoie, dacă tot sunt sunt produse așa-zis ecologice.

Însă reprezentanții Kaufland au promis că inaugurarea acestui magazin reprezintă doar primul pas în implementarea strategiei anti-plastic. Dacă este într-adevăr este cum spun, atunci îi invităm să ia în considerare și următoarele soluții:

  • să înlocuiască produsele din bio-plastic cu cele din hârtie certificată FSC sau alte alternative mai puțin dăunătoare asupra mediului;
  • să solicite furnizorilor de legume-fructe să elimine ambalarea individuală în plastic;
  • să permită și să stimuleze cu o mică reducere cumpărarea de suc proaspăt în propriul recipient, pentru a evita folosirea paharelor din plastic bio-degradabil;
  • să amplaseze vizibil pungile de hârtie de la raionul fructe-legume;
  • să înlocuiască furnizorul de săculeți textili turc cu unul românesc și să varieze gama de produse;
  • să elimine mănușile din plastic bio-degradabil din raionul panificație, întrucât există clești cu care pot fi luate produsele;
  • să înlocuiască pungile de bio-plastic de la feliere cu pungi din hârtie;
  • să permită achiziționarea din zona raionului cu produse proaspete sau congelate în propriile caserole, asigurând igiena fie prin mașini de sterilizare, fie prin plasarea produselor în caserolele clienților pe tejghea, pentru a evita posibila contaminare a cântarului; să încurajeze această practică, oferind reduceri simbolice;
  • să introducă în magazine produse reutilizabile (cum ar fi: șervețele și lavete reutilizabile, din materiale naturale; scutece și absorbante reutilizabile, cupe menstruale; dischete demachiante reutilizabile; periuțe de dinți din bambus; aparate de ras din metal reutilizabile, cu lame ușor de înlocuit; mai multe sticle, recipiente și ustensile de bucătărie fără plastic – din sticlă, inox sau alte materiale naturale; perii, lavete și ustensile de curățenie din materiale naturale sau mai rezistente decât plasticul; filtre purificatoare pentru evitarea consumului de apă la PET)
  • să extindă raioanele de produse vrac, atât alimentare (cu produse uscate, dar și cu băuturi precum lapte, sucuri sau vin), cât și non-alimentare (pentru produse de îngrijire personală sau produse de curățenie vrac);
  • să introducă produse alimentare, de îngrijire personală și de curățenie în recipiente de sticlă, reutilizabile și returnabile;

Dacă aveți și alte idei pentru ca retailerii din România să devină ceva mai sustenabili, așteptăm propunerile voastre la adresa: irina.breniuc@zerowasteromania.org. Le vom centraliza și le vom trimite ca propunere tuturor retailerilor prezenți pe piața românească.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here