O noua taxa se arata la orizont, ce ii va afecta mai ales pe cei care obisnuiesc sa consume produse de tip junk-food, bogate in grasimi si zaharuri rafinate. Ministerul Sanatatii a format o comisie in cadrul careia se va discuta modul de aplicare a noii legi, menita sa apere bunastarea fizica a romanului.
Propunerea Ministerului Sanatatii se afla in dezbatere publica, deocamdata nefiind clar modul in care se va aplica si care sunt produsele ce vor fi supuse taxarii. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, unul dintre cei cooptati in echipa de discutii, spune ca se va tine cont in primul rand de prevederile Regulamentului 1924/2006. Astfel, pe langa Ghidul de bune practici in igiena si productie si normele HACCP, producatorii de alimente vor trebui sa respecte si reguli cu privire la echilibrul nutritional al produselor. Proiectul de lege stipuleaza de fapt ca „persoanele juridice care produc, importa sau prepara alimente nerecomandate cu continut crescut de sare, grasimi, zahar si aditivi alimentari” vor contribui la bugetul de stat cu o suma de bani ce va fi stabilita ulterior. Aceasta va fi platita diferentiat pentru „produsele de tip fast-food, produse de patiserie-cofetarie, snacksuri si chipsuri” si pentru „bauturile racoritoare, cu exceptia apei plate imbuteliate si a sucurilor naturale proaspete din fructe si legume”.
Textul acestui proiect de lege i-a contrariat pe reprezentantii industriei alimentare. Sorin Minea, presedintele Romalimenta, spune ca nu s-a facut nici un fel de consultare cu patronatele, astfel incat nu exista definitii clare ale termenilor folositi. Din aceasta cauza, precizeaza Minea, toate produsele alimentare vor fi impozitate, pentru ca pe piata exista foarte putine alimente care sa nu contina zahar, sare, grasimi sau aditivi alimentari. O alta problema este si modul in care se va stabili cuantumul contributiei. Proiectul specifica, in dreptul unui asterix, in josul paginii, ca „va fi stabilit in urma negocierilor dintre Ministerul Sanatatii si persoanele juridice”, rezultand ca fiecare producator va plati taxa dupa cum va considera reprezentantul ministerial trimis la discutii.
Aceasta masura ar putea conduce la scumpirea tuturor alimentelor, iar miliardul de euro pe care vrea sa il stranga Ministerul Sanatatii intr-un an de pe urma acesteia il va plati consumatorul, de fapt, a declarat Minea. El a adaugat ca un alt efect al aplicarii taxei fast-food va fi retragerea din piata a marilor companii producatoare de alimente.
Dragos Frumosu, presedintele Federatiei din Industria Alimentara, considera ca taxa fast-food va distruge industria alimentara: nu numai ca multinationalele vor pleca, dar si societatile mici se vor inchide pentru ca va scadea consumul, piata neagra va inflori, statul va incasa sume mai mici ca pana acum de la aceasta industrie, iar importurile vor creste. Plus ca si somerii se vor inmulti.
EDUCATIE IN PRIMUL RAND
Solutia patronatelor este una mult mai greu de aplicat: educarea populatiei. Aceasta este o lipsa pe care o simte si prof. Gheorghe Mencinicopschi. „Daca nu va exista si un proiect prin care populatia sa fie invatata sa manance sanatos, aceasta va fi o lege frumoasa si atat, va avea soarta actului normativ care interzicea vanzarea de alimente junk-food in scoli”, atentioneaza Mencinicopschi. Masura unei taxe pe grasimi este incurajata si de Organizatia Mondiala a Sanatatii, care in 2003 a dat publicitatii un raport prin care felicita tarile care au aplicat masuri fiscale prin care descurajeaza populatia sa consume alimente nesanatoase.
Sursa: Jurnalul National
