In vreme ce noul Cod Fiscal pune bir pe tot mai multe activitati economice, Biserica inca detine o pozitie privilegiata, fiind scutita de orice fel de impozit si asta nu pentru ca nu ar derula activitati ce merita taxate. Slava Domnului, prin conturile lacaselor de cult trec anual zeci de milioane de lei, in primul rand de la enoriasii pe care biserica ii taxeaza si vii, si morti, pana la activitatile economice, gen hoteluri, pastravarii, fabrici de lumanari sau tipografii. Asta fara a mai pune la socoteala faptul ca „Gradina Domnului” adaposteste proprietati de mii de hectare de teren arabil si padure, in Arges bisericile si manastirile numarandu-se printre cei mai mari latifundiari din judet. Desi, in toate predicile, credinciosilor li se spune ca proprietatea in sine nu e pe placul lui Dumnezeu, Biserica acumuleaza de ani de zile – si continua! – de la bijuterii de pret, din nestemate demne de cele mai mari case de moda internationale, la masini de lux, cladiri, terenuri si paduri.
In ciuda faptului ca poseda astfel de bogatii, Biserica „cerseste” donatii si sponsorizari si impune taxe chiar si celor mai saraci enoriasi ai parohiilor. Peste acestea, constant apeleaza la ajutoare de stat, care sunt „ingropate” in biserici noi sau, pur si simplu, dispar in contabilitatile unitatilor de cult, necontrolate si neimpozitate de nimeni. Si asta fara sa construiasca vreo cantina pentru saraci, fara sa acorde vreun ajutor copiilor sau neputinciosilor si fara sa se implice in vreun fel in viata sociala. Cu toate acestea, ii sunt acordate sume imense, bani „rupti” de la capitole ca Educatia si Sanatatea!
Biserica din Arges nu face nici ea exceptie. In raportul prezentat de curand de Directia Silvica, printre „clientii” acesteia erau trecute si unitati de cult, posesoare de paduri, pentru care institutia presteaza servicii de paza si protectie si lucrari silvice. Suprafata detinuta de acestea in Arges este una demna de un latifundiar: 2.207,05 hectare de padure. Iar acestora – care sunt „la vedere”, pentru ca Directia Silvica este o institutie de stat ce are si oarece obligatii de transparenta – li se adauga alte peste 1.000 de hectare, care sunt date in grija unor ocoale silvice private. Iar aici, confidentialitatea fata de clienti face imposibila aflarea cu exactitate a suprafetei reale.
Arhiepiscopia – 335 de hectare, Manastirea „Negru Voda” din Campulung – 250, Biserica „Sfanta Vineri” din Pitesti – 250 ha
In cele mai multe cazuri, parohiile in cauza au fost puse in posesie pe legile retrocedarii, dar nu putine sunt situatiile in care inaltele fete bisericesti s-au judecat prin tribunale ca sa intre din nou in posesia „aurului verde”, peste care se considerau stapani.
Dintre clientii Directiei Silvice Arges, cel mai mare este, evident, Arhiepiscopia Argesului si Muscelului. Aceasta detine, pe raza mai multor ocoale silvice, printre care Vidraru si Curtea de Arges, peste 335 de hectare de padure. In acelasi timp, Arhiepiscopia face colecte si strangeri de fonduri pentru ridicarea noii Catedrale Episcopale, care va fi cel de-al treilea edificiu din curtea Manastirii Argesului si va depasi ca dimensiuni manastirea cladita de Neagoe Basarab.
Nici prea sfintele manastiri nu stau mai rau la capitolul proprietati. Manastirea „Negru Voda” din Campulung are nu mai putin de 250 de hectare de padure, in ocolul silvic de la Rucar, in timp ce maicutele de la Robaia gestioneaza un fond forestier de 71 de hectare. Cele de la Namaiesti se bucura de drept de proprietate pe alte 50 de hectare, iar colegele intru credinta de la Valeni au date, doar in grija Directiei Silvice, 80 de hectare. Si calugaritele de la Slanic au titlu de proprietate pe 30 de hectare.
Venind spre sudul judetului, printre cele mai bogate parohii se numara Manastirea Bascovele, care a obtinut titlu de proprietate pe 100 de hectare, iar cea de la Cotmeana, pe 30. Si parohia Micesti e stapana pe 29 de hectare de padure, nemaivorbind ca aproape fiecare parohie din oras sau comuna, are in posesie intre 1 si 10 hectare de padure, pe care le exploateaza pentru obtinerea de lemn, bani sau alte avantaje. Dintre bisericile pitestene, cea mai bogata la capitolul paduri este „Sfanta Vineri”, care se apropie de 250 de hectare, date in grija ocolului Silvic Musatesti. Dupa cum ne-a declarat parintele paroh Marioara, padurea a fost primita drept donatie cu zeci de ani in urma si recastigata pe legile retrocedarii, de-a lungul timpului, dar nu toata in acelasi loc.
