De la inceputul revolutiei industriale, omenirea a produs si eliberat in atmosfera cu 30% mai mult dioxid de carbon decat exista in mod natural pe pamant in anul 1750, de exemplu. Statele Unite ale Americii se fac vinovate de un procent de 20% din aceste emisii, provenite din activitatea industriala, in principal din centrale electrice pe baza de gaze sau carbuni. Alaturi de Statele Unite, in topul marilor poluanti se mai inscriu Japonia, Rusia si cele mai multe state membre UE. Tarile in curs de dezvoltare se inscriu la coada acestei liste negre.
Expertii in schimbarile climatice din Anglia, Franta si Germania avertizeaza ca fenomenul de incalzire se va accelera in urmatorii ani, din cauza ca marile si oceanele au inceput sa isi piarda capacitatea de a absorbi emisiile de carbon. Mai mult chiar, vanturile puternice sunt considerate ca fiind ele insele provocate de incalzirea globala din cauza combinarii schimbarilor intervenite in stratul de ozon si emisiile de carbon. Cercetatorii mai spun ca, pana la mijlocul secolului, temperatura medie va creste cu peste 1,5ºC.
Un raport al Grupului Interguvernamental asupra Evolutiei Climatului arata, in cuprinsul a 21 de pagini, ca activitatea umana a provocat grave dereglari ecosistemului planetar si ca schimbarile inregistrate in ultimii ani in evolutia climei se petrec, in mod normal, in perioada unui mileniu. Astfel, pana la sfarsitul secolului, temperatura globala va creste intre 1,8 si 4ºC, ca efect al poluarii. In plus, scenariul alarmant spune ca temperatura va creste si in urmatoarele secole. Precipitatiile vor fi tot mai frecvente la nivel planetar, iar inundatiile, alunecarile de teren vor fi de asemenea, tot mai prezente in multe din zonele planetei. Caldura excesiva va provoca totodata dezghetarea unei importante parti din calota glaciara, ceea ce va duce la cresterea nivelului marilor si a oceanelor. Raportul estimeaza ca, pana la sfarsitul secolului, apa din oceanele Terrei ar putea creste cu o medie intre 18 si 59 de centimetri.
Tratatul de la Kyoto
In 1997, la Kyoto, statele lumii au cazut de acord ca ceva trebuie facut si ca nivelul poluarii trebuie sa scada, pentru ca efectul de sera sa fie diminuat. Solutii: trecerea de la productia de energie pe baza de gaze si carbune la energiile alternative – solara, eoliana sau hidrocentrale. Din pacate, pentru constructia acestor noi sisteme, sunt necesari foarte multi bani. In plus, SUA abordeaza problema altfel: „Noi generam mai mult dioxid de carbon fiindca producem mai multe bunuri. De aceea”, declara George W.Bush, „trebuie sa fim siguri ca prin reducerea emisiilor de gaze nu vom reduce si numarul locurilor de munca.”
Ca atare, SUA nu a semnat acordul care prevede reducerea emisiilor de gaze in atmosfera. Uniunea Europeana, in schimb, s-a angajat sa obtina o puternica reducere a emisiilor, asa incat sa se ajunga la 80% din nivelul inregistrat la inceputul anilor 90. Pentru a intra in vigoare la nivel mondial, acordul ar fi trebuit sa fie ratificat de cel putin 55 de tari, a caror emisie de gaze poluante sa fie de cel putin 55% din total. Din pacate, cercetarile efectuate in anii urmatori au aratat ca Uniunea Europeana nu va fi capabila sa duca la bun sfarsit angajamentul, in conditiile in care doar Marea Britanie si Suedia s-au straduit sa aplice prevederile tratatului. In rest, statele membre produl in continuare cu succes cantitati mari de dioxid de carbon si alte gaze asemenea.
Bali, 2007
La sfarsitul anului 2007, in cadrul Conferintei de Mediu de la Bali, Indonezia, reprezentantii Organizatiei Natiunilor Unite si delegatii a 190 de guverne au incheiat un nou acord pentru planul de actiune global impotriva incalzirii, ca substitut al Tratatului de la Kyoto, care expira in 2012. Liderii marilor puteri considera ca tentativa de consens este o adevarata provocare cand vine vorba despre acest subiect spinos. Fara indoiala, discutiile viitoare vor fi marcate de noi dezacorduri, referitoare in special la responsabilitatile tarilor industrializate si ale economiilor emergente. Ce vor Natiunile Unite: un acord ecologic care sa implice toate tarile, in frunte cu SUA – in continuare cel mai mare emitator de gaze cu efect de sera cauzate in special de arderea de combustibili fosili -, si care sa cuprinda si tari precum China si India (neincluse in Tratatul de la Kyoto), unde astfel de emisii au luat amploare.
Toate tarile prezente, inclusiv Statele Unite, care nu au ratificat Protocolul de la Kyoto in 1997, sunt de acord asupra importantei reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera. Dar marii poluatori nu mai impartasesc aceeasi opinie cand vine vorba despre metoda care trebuie adoptata pentru aceasta. Prin urmare, Washingtonul refuza constant sa discute despre cifre. SUA sustine ca includerea unui asemenea limbaj in documentul final va afecta negocierile din urmatorii doi ani. „Cred ca tratatul ar trebui sa fie definitivat la Copenhaga”, a declarat Al Gore, fost vicepresedinte american, referindu-se la conferinta ONU pe tema schimbarilor climatice din Danemarca care va avea loc in 2009.
In paralel, tarile in curs de dezvoltare si Uniunea Europeana sustin crearea unor limite clare pentru emisiile de dioxid de carbon. Uniunea Europeana sustine obligativitatea ca statele industrializate sa-si diminueze emisiile pana in 2020, cu 25-40 de procente, in raport cu nivelul din 1990.
Saptamana trecuta, in cadrul Summitului G8 desfasurat in nordul Japoniei, presedintele american, George Bush, promitea pozitii constructive pe tema incalzirii globale, adaugand ca un acord final va fi imposibil pana cand China si India nu-si vor reduce emisiile poluante. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara cu aceeasi ocazie ca tarile bogate vor trebui sa-si ia angajamente mai serioase la acest capitol. Mai tarziu, premierul japonez Yasuo Fukuda a declarat ca liderii Grupului au ajuns la un acord pentru reducerea la jumatate a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2050. Fukuda a mentionat ca G8 va cere de asemenea fiecarei tari in parte sa stabileasca tinte intermediare pentru reducerea emisiilor de gaze ce au dus la incalzirea globala. Ecologistii sustin insa ca reducerea de 50% pana in 2050 este insuficienta si au cerut ca aceasta sa fie realizata pana in 2020.
Aflat in plina campanie electorala, senatorul John McCain a abordat problema energiei, amplificata in ultima vreme de scumpirile repetate ale carburantilor care au generat nemultumiri profunde in randul americanilor. El a propus construirea celor 45 de reactoare nucleare ca alternativa la producerea de energie si a motivat acest plan si prin reducerea emisiilor de gaze, responsabile de incalzirea globala. „Aceste reactoare scutesc atmosfera de echivalentul tuturor emisiilor auto din SUA”, a aratat McCain. „Si totusi, in ciuda acestor beneficii, planurile noastre de a construi reactorare nucleare sunt aproape inexistente.” Senatorul a propus „exploatarea curata a carbunelui” – o resursa naturala foarte intalnita in SUA. Prin constructia reactoarelor, a aratat McCain, va fi produsa energia electrica si vor fi generate si locuri de munca in sectoare ale economiei care se confrunta in prezent cu o criza.
EFECTELE INCALZIRII GLOBALE
Seceta. Un miliard de oameni sufera, in prezent, din cauza lipsei de apa, arata statisticile ONU. Conform acelorasi documente, cauza secetei o constituie incalzirea globala. Expertii atrag atentia ca, in curand, cei afectati de lipsa de apa potabila ar putea fi de trei ori mai multi. Unul din patru oameni de pe Terra nu are acces la apa potabila. Exista opt sanse din zece ca, in urma unei cresteri cu 2ºC a temperaturii medii planetare, resursele de apa sa scada. Prin urmare, secetele vor fi frecvente si vor afecta zonele semiaride de astazi. O asemenea crestere ar face, cu o probabilitate de 50%, ca pana la 2 miliarde de oameni sa se confrunte cu o penurie de apa, intre care 350 pana la 600 de milioane in Africa si 200 de milioane in Asia. Expertii avertizeaza ca daca „termometrul mondial” ar creste cu 4ºC, 3,2 miliarde de persoane ar ramane fara apa.
Intr-un raport publicat in 2006, UNESCO estima ca peste circa 25 de ani doua treimi dintre locuitorii planetei vor trai in tari unde se vor inregistra probleme grave in aprovizionarea cu apa, indeosebi in Africa de Nord, Orientul Mijlociu si Asia. Expertii au enumerat intre consecintele incalzirii globale topirea lacurilor glaciare si scaderea debitelor raurilor alimentate de zapada.
Uragane si cicloane. In ultimii ani, cercetatorii europeni au avertizat ca incalzirea globala ar putea determina formarea unor uragane sau cicloane tropicale in Marea Mediterana. In prezent, uraganele se formeaza in Oceanul Atlantic si ajung rar in Europa, insa noile studii atrag atentia ca o crestere medie a temperaturii cu 3ºC ar putea declansa deplasarea acestora catre Marea Mediterana. Regiunile de coasta ar putea fi grav afectate si, in consecinta, marile centre turistice din zona ar avea de suferit.
Inot la Polul Nord. Un avocat britanic, pe numele sau Lewis Gordon Pugh, a inotat timp de 18 minute in apele Polului Nord, la -1,8ºC, tocmai pentru a atrage atentia asupra efectelor incalzirii globale. Inotator de reizistenta, Pugh a declarat ca este mandru de performanta sa, dar ca „este o adevarata tragedie sa poti inota la Polul Nord”. „Sper ca performanta mea sa inspire liderii mondiali sa ia in serios schimbarea climatica”, a adaugat el. Un asemenea experiment ar fi fost imposibil in urma cu zece ani, cand apa din zona ar fi fost inghetata. „Oamenii nici nu stiu ca, vara, poti gasi portiuni de apa in stare lichida, la Polul Nord”, a precizat britanicul. „Nu ma pot gandi la o modalitate mai buna de a demonstra schimbarile climatice care au loc in prezent, decat prin a inota intr-un loc care ar trebui sa fie complet inghetat. Sper ca ceea ce voi face sa puna presiune pe liderii G8.”
Modificarea reliefului. In Groenlanda, o bucata dintr-o peninsula de pe coastam de est s-a desprins de uscat si a format o insula de cativa kilometri. Fenomenul a fost posibil pentru ca ghetarul care o unea de tarm s-a topit, iar acum harta intregii regiuni s-a modificat. Insula are forma unei maini cu trei degete si este situata la 640 de kilometri nord de Cercul Arctic. A fost descoperita de exploratorul american Dennis Schmitt si poarta numele de Insula Incalzirii. A fost creata printr-o transformare fizica de amploare, rapida, care nu poate fi negata si ar putea fi considerata un simbol al efectelor viitoare ale schimbarii climaterice.
In luna martie, in Antarctica, un bloc de gheata, de 415 kilometri patrati s-a desprins din calota glaciara a Antarcticii, cercetatorii avertizand ca acesta este cel mai mare bloc de gheata desprins din sudul de gheata al Terrei. Specialistii descriu fenomenul ca fiind unul rar, cu toate ca numeroase blocuri de gheata se desprind si se topesc in ocean. La sfarsitul lunii februarie, un alt iceberg s-a desprins din insula Wilkins, in sud-vestul Peninsulei Antarctice. Topirea ghetii risca sa creasca nivelul oceanului, urmand ca, in minim 15 ani, insula Wilkins sa dispara. In ultimii 50 de ani, Antarctica a facut fata unei incalziri mai rapide decat in orice alta zona de pe Glob.
In acelasi mod, pasajul arctic de nord-vest, care leaga Oceanele Pacific si Atlantic, a devenit navigabil, din cauza topirii ghetarilor. Trecerea intre Europa si Asia va deveni astfel posibila, dupa secole de blocaj. Fotografii din satelit ale Agentiei Spatiale Europene arata ca stratul de gheata din Arctica este la cel mai scazut nivel din ultimii 30 de ani. Gheata acopera acum doar circa 3 milioane de kilometri patrati, cu un milion mai putin decat in 2006 si 5 milioane mai putin decat in 1980. Asa cum se stie, regiunile polare sunt extrem de sensibile la schimbarile de climat. Facand abstractie de consecintele negative, Rusia, de pilda, spera in deschiderea de noi rute de navigatie, pentru descoperirea de petrol sau gaze…
Chiar si atacurile rechinilor asupra oamenilor s-au inmultit in acest an, pe coastele tuturor oceanelor, iar expertii sunt de parere ca unul dintre „responsabili” ar fi incalzirea globala: „Un alt factor care contribuie la apropierea rechinilor ar putea fi incalzirea globala si cresterea temperaturii apelor. Veti constata ca anumite specii incep sa apara in locuri in care nu au fost prezente in trecut”, a explicat doctorul George Burgess de la Universitatea din Florida, expert in domeniu.
ROMANIA
Cum va fi afectata Romania de incalzirea globala, de topirea ghetarilor sau de cresterea nivelului marilor si oceanelor? Agentia Europeana de Mediu a incercat sa raspunda la aceasta intrebare printr-o simulare care arata cum va fi afectat teritoriul tarii noastre de schimbarile climatice. Scenariile arata ca Romania se va confrunta in cateva zeci de ani cu desertificari, teritorii sub ape, fenomene meteo extreme si disparitia unor specii de animale si plante. In cazul in care procesul de incalzire globala nu va fi redus, nivelul Marii Negre ar putea creste alarmant, mai spun specialistii. In aceste conditii, Delta Dunarii ar putea fi inundata total, iar orase precum Tulcea, Galati si Braila, Sulina ar urma sa fie partial inundate. Si zona litorala a Marii Negre intre Sulina si Vama Veche este in pericol.
Fenomenul desertificarii ar putea afecta partea de vest a Olteniei si partea de sud-est a Banatului, unde fenomenul deja a aparut de fapt. Vestea „buna” este ca cele mai grave consecinte ale schimbarilor climaterice ar putea fi resimtite abia dupa anul 2100. Altfel spus, „dupa noi – potopul”.
La malul Marii Negre, situatia este dramatica. In ultima perioada, algele se dezvolta excesiv, apar mutatii genetice, iar schimbarile bruste de temperatura ar putea ucide milioane de pesti. La munte, coloniile de marmote si capre negre se reduc pe zi ce trece, iar paduri de molizi si brazi se usuca pe hectare intregi. Greul va veni insa in urmatorii ani, cand efectele industrializarii si ale defrisarilor masive de padure vor fi si mai acut resimtite.
Ecologie la scoala. Elevii ar putea beneficia, incepand din aceasta toamna, de un curs optional despre incalzirea globala, implementat la nivel national. In acelasi context, ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat ca educatia mediului ar trebui implementata dupa modelul european, care prevede includerea unui capitol de educatie ecologica in fiecare materie.
EARTH HOUR
Atentie, se sting luminile! Prin Earth Hour se intentioneaza luarea unei pozitii mai personale – oricine poate participa la eveniment doar prin stingerea luminilor din case si intreruperea alimentarii tuturor aparatelor electrocasnice, pentru a transmite un mesaj puternic despre necesitatea luarii unor masuri reale impotriva incalzirii globale. La 31 martie 2007, mai mult de 2,2 milioane de locuitori ai orasului Sidney si 2100 de firme au oprit pentru o ora toti consumatorii de energie electrica. Australienii au incercat astfel sa atraga atentia asupra electricitatii, considerata a avea cea mai mare „contributie” la cresterea acestui fenomen. Ora de „pauza” a condus la o economie de 10,2″ a energiei in intregul oras. Un an mai tarziu, la 29 martie a.c., cel putin 24 de orase din intreaga lume au reluat evenimentul, in ideea ca „micile schimbari pot face o mare diferenta”.
Niciun oras din Romania nu a participat oficial la actiune, insa in topul persoanelor inscrise individual, tara noastra se afla pe locul zece. Membrii organizatiilor de protectia mediului ii indeamna pe romani, si nu numai, sa faca acest exercitiu ori de cate ori pot. Simpla stingere a unui monitor PC pe timpul noptii ar economisi energia necesara pentru imprimarea cu laser a 800 de pagini A4, folosirea masinii de spalat la temperatura de 40 de grade in loc de 60 de grade ar reduce consumul cu o treime, iar facturile la energie ar putea fi mai mici cu 10%, daca temperatura in locuinta ar fi scazuta cu doar un grad Celsius.
DESEURI UMANE CA MODALITATE DE COMBATERE A FENOMENULUI DE INCALZIRE GLOBALA
Un sistem necostisitor de reciclare a deseurilor ar putea transforma urina si materiile fecale, provenite de la peste 2,6 miliarde de oameni, in biocombustibil si ingrasamant, potrivit unei echipe de ecologi indieni. Bindeshwar Pathak, fondatorul Organizatiei indiene ecologiste Sulabh, a declarat ca grupul pe care il conduce a promovat sistemul de reciclare cu prilejul celei de-a saptea editii a „Summitului Mondial al Toaletelor”, desfasurat la New Delhi, in toamna anului trecut. Este vorba despre un closet care descompune materiile fecale si le transforma in biocombustibil, ce poate fi ars si folosit pentru gatirea alimentelor sau producerea de electricitate, in timp ce urina este convertita in ingrasamant. Sistemul este deja folosit la Kabul, Afganistan, conform spuselor specialistului.
EVOLUTIILE CLIMATERICE CRESC RATA ASIGURARILOR
Datorita calamitatilor naturale care se produc destul de frecvent in ultimul an, companiile de asigurari vor sa majoreze tarifele la politele de asigurare. Rapoartele ONU, asa cum s-a vazut, indica faptul ca in viitorul apropiat catastrofele naturale vor fi tot mai frecvente si mai grave, iar incalzirea globala o va lua razna. Numai in cazul uraganului Kyrill, sumele platite de companiile de asigurare au fost estimate la 8 miliarde de euro. „Pana acum, tarifele primelor de asigurare erau calculate pe baza analizei datelor din trecut, insa acum vom fi nevoiti sa luam in calcul, la stabilirea pretului asigurarilor, si proiectiile privind evolutiile climatice”, declara reprezentantii unor companii prestigioase de asigurari.
DE CE INCALZIRE GLOBALA?
Despre cauzele exacte ale incalzirii globale se va discuta inca mult si bine. De pilda, secolul XI a marcat o temperatura medie mai mare cu doua grade Celsius decat in momentul de fata. Pana in secolul XVIII a urmat o perioada de asa-zisa „mica glaciatiune”. Nu se poate determina clar un motiv pentru alternanta acestor perioade, cert este ca rata de incalzire a climei nu a fost niciodata mai rapida ca in ultimul secol. Teoriile pe marginea variatiei temperaturii sunt, de cele mai multe ori, simple supozitii, in lipsa unui model clar.
Sursa: Antena 3
